» Alegerea directa a reprezentantilor in Legislativ ar fi trebuit sa fie principalul castig al schimbarii sistemului electoral prin introducerea votului denumit generic uninominal.
» Dupa luni in sir de certuri si negocieri parlamentarii au avut grija sa iasa, in final, un sistem mixt: un pic uninominal, mai mult proportional.
» Noua lege va aduce, in eventualitatea unui verdict favorabil din partea Curtii Constitutionale, o serie de premiere si schimbari din perspectiva organizatorica.
Fiecare judet va constitui o circumscriptie electorala impartita intr-un numar de colegii uninominale, numar rezultat prin impartirea populatiei (asa cum rezulta din datele recensamantului din 2002) la normele de reprezentare (70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 de locuitori pentru un senator). Constituirea acestor colegii uninominale i-a determinat pe politicieni sa spuna ca proiectul de lege priveste votul uninominal, cand, de fapt, multe mandate vor fi obtinute in baza sistemului proportional, sistem aflat inca in vigoare. Spre deosebire de actuala legislatie, cetatenii nu vor vedea insa pe buletinele de vot liste de candidati stabilite de partide si nu vor gira "la gramada" numele de pe lista. Concret, prin existenta colegiilor uninominale si prin faptul ca o formatiune politica va putea desemna un singur candidat pentru respectivul colegiu, scrutinul va semana foarte mult, din perspectiva alegatorului, cu cel pentru alegerea primarilor. Cu alte cuvinte, cetateanul va primi doua buletine de vot: unul pentru Senat, celalalt pentru Camera Deputatilor. Pe fiecare buletin va gasi numele persoanelor care candideaza in respectivul colegiu, alaturi de partidele pe care ele le reprezinta, dar si de eventualii candidati independenti. Odata pusa stampila pe cel/cea care i-a castigat increderea in campania electorala, alegatorul isi incheie misiunea. Nu se mai organizeaza vreun al doilea tur de scrutin asa cum se intampla la alegerea primarilor, ci se trece la repartizarea mandatelor.
Candidatii care au reusit sa stranga 50%±1 din voturile valabil exprimate in colegiu devin "posesorii" unui mandat de deputat, respectiv de senator, in vreme ce restul sunt "angrenati" in mecanismul de redistribuire. Din acest punct se termina certitudinile, in sensul ca se poate intampla ca un mandat sa ajunga la un candidat care a obtinut doar 15%, in detrimentul altui candidat care a obtinut 49%, dar reprezinta un partid ce ori nu a depasit pragul electoral, ori si-a atins deja maximul de mandate pe judet. Iar criteriul de redistribuire ia in calcul contributia pe care candidatul a avut-o la succesul formatiunii sale. Cu alte cuvinte, in final, in Parlament nu vor ajunge doar candidatii cel mai bine plasati in preferintele electoratului, ci se vor "strecura" si unii "codasi".
Un castig se poate materializa insa in ceea ce priveste persoanele pe care partidele, aliantele politice sau electorale si organizatiile apartinand minoritatilor nationale le vor selecta sa intre in competitie. In principiu, formatiunile sunt motivate sa iasa "la vanatoare" de candidati de valoare, trebuindu-le persoane cu priza la public, capabile sa convinga in campanie si sa atraga voturi, dar si bine pregatite din punct de vedere profesional, pentru a putea face fata ulterior exigentelor presupuse de activitatea parlamentara.
Delimitarea colegiilor este o operatiune cu miza deosebita, deoarece poate influenta numarul de mandate pe care le poate obtine un partid. Potrivit legii, principalul criteriu de delimitare este cel geografic, conditiile impuse avand rolul de a impiedica o formatiune politica sa formeze un colegiu grupand exclusiv zonele in care se bucura de popularitate.
In ceea ce priveste buletinele de vot, acestea se vor subtia considerabil, tinand cont ca vor cuprinde, in loc de liste cu zeci de nume, cate un reprezentant pentru fiecare formatiune politica plus candidatii independenti. Dimensiunile buletinelor vor fi stabilite de birourile electorale de circumscriptie.
Pe perioada campaniei electorale formatiunile politice vor putea apela la mitinguri si adunari, la televiziune, radio si presa scrisa, precum si la mijloacele electronice de informare in masa. Fata de actuala legislatie, parlamentarii au eliminat insa interdictia de a organiza actiuni de campanie electorala in unitatile de invatamant, ramanand valabila restrictia doar pentru unitatile militare. Accesul gratuit la serviciile publice de radio si televiziune va fi proportional cu numarul de candidati pe care formatiunea i-a propus in aria geografica acoperita de respectivele posturi.
PE SCURT
REFORMA
» Cum s-a votat pAna acum
1 Sistem de reprezentare proportionala.
2 Pe buletinul de vot cetatenii gaseau liste de partid cu zeci de candidati.
3 Pragul electoral era de 5% pentru un partid si de 8% pentru o alianta formata din doua formatini.
4 Inscrierea candidaturilor nu era conditionata financiar.
5 Romanii domiciliati in strainatate erau "arondati" circumscriptiei Municipiului Bucuresti.
» Ideile principale ale legii noi
1 Partial uninominal, partial proportional.
2 Buletinul de vot va contine doar cate un reprezentant pentru fiecare partid.
3 A fost introdus un prag electoral alternativ: obtinerea primului loc in sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si trei pentru Senat.
4 Formatiunile politice trebuie sa depuna o garantie de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat.
5 Romanii domiciliati in strainatate vor avea propriii reprezentanti: patru deputati si doi senatori.
» Ziua alegerilor, neaparat o zi de duminica, va fi decisa de catre Guvern si se va anunta cu cel putin 90 de zile inainte.
» Campania electorala va dura 30 de zile si se va incheia cu o zi inaintea votarii.
» Romanii isi vor exprima optiunea la sectia de votare de pe raza localitatii unde isi au domiciliul sau resedinta ori la una dintre sectiile deschise pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare sau in alte locatii, in tara in care domiciliaza.
» Vor fi constituite 43 de circumscriptii electorale: cate una pentru fiecare judet, una pentru Municipiul Bucuresti si una pentru romanii domiciliati in strainatate.
» Romanii din strainatate vor fi reprezentati in Legislativ de patru deputati si doi senatori.
» Listele electorale vor fi intocmite de primarii de comuna, oras, municipiu sau sector, iar pentru romanii din strainatate, de catre Autoritatea Electorala Permanenta.
» Listele electorale se vor face publice cu 45 de zile inaintea alegerilor, iar datele inscrise pot fi verificate si contestate de cetateni.
» Alegatorii vor putea vota in baza actului de identitate, abia din 2012 urmand a fi reintrodusa cartea de alegator.
» Votarea se va desfasura intre orele 7.00 si 21.00.
» Din 2012 va functiona Registrul electoral (baza de date in care sunt inscrisi toti cetatenii romani, inclusiv cei cu domiciliul in strainatate, care au implinit 18 ani si au drept de vot) intocmit si actualizat de AEP.
REGULA
» Parlamentarii au modificat, fata de legislatia inca in vigoare, prevederile referitoare la frauda electorala si la sesizarea acesteia. A fost injumatatit (de la 48 la 24 de ore) termenul in care o formatiune politica participanta la alegerile dintr-un colegiu poate cere Biroului Electoral Central anularea alegerilor. Totodata a fost introdusa mentiunea: "Lipsa probelor atrage respingerea cererii".
Mecanismul de redistribuire, prea complicat pentru cei care l-au votat
"R.l." a incercat sa afle daca toti parlamentarii au "aprofundat" prevederile legii votate si atacate acum la Curtea Constitutionala. S-a dovedit ca "alesii" stiu cel mai bine un aspect care-i vizeaza direct: prin noul sistem nu se micsoreaza numarul de parlamentari. Nu la fel de clare s-au dovedit a fi lucrurile in momentul in care am incercat sa aflam ce au inteles deputatii din mecanismul de redistribuire pe care l-au votat.
» Marin Almajanu, deputat PNL de Teleorman:
"Este foarte complicat si mie mi-e greu sa-l explic. Aceasta modalitate de repartizare este ca in vechea lege: se cumuleaza mandatele pe care le ia fiecare partid la nivel de judet si de tara. Chiar daca ai castigat un colegiu, se poate sa ia mandatul cineva de pe ultimul loc. Cred ca este o loterie. Sistemul cel mai bun era cel german, jumatate uninominal, jumatate pe lista".
» Constantin Amarie, deputat PD-L de Teleorman:
"Eu cred ca nu e asa de complicat. Dupa ce se incheie votarea se aduna numarul de voturi obtinute de partide. Cel care a obtinut cel mai bun scor va fi primul la repartizare. In final, ramane un numar de voturi nevalorificate care se aduna la nivelul tarii, si in functie de procentele obtinute se impart pe partide si pe candidati. Unul cu 45% nu o sa intre in Parlament si o sa intre unul cu 14%. Vor ramane trei partide mari, iar aceste trei partide vor face si pe dracu-n patru sa formeze o majoritate parlamentara si guvernamentala pentru ca nici un partid nu va obtine 50%±1".
» Angela Buciu, deputat PRM de Maramures:
"E o intreaga nebunie si ar lua foarte mult timp sa explic mecanismul. Noi deocamdata nu vrem sa ne gandim la aceasta treaba pentru ca asteptam decizia Curtii Constitutionale. Pot sa va spun insa ca, intalnindu-ma cu oameni, sunt uluita cat de in afara sunt bietii de ei in ceea ce priveste votul uninominal. Oamenii sunt total bulversati. Populatia nu este pregatita. E o mare, mare nebunie".
» Dumitru Bentu, deputat PSD de Vaslui:
"Mecanismul este foarte complicat. Noua ni l-a explicat la grup domnul deputat Anghel Stanciu si a durat peste doua ore. Dupa primul tur cel care a luat 50%±1 este declarat castigator fara emotii. Apoi sunt doua tipuri de repartizari. Daca doriti, va citesc din lege. Eu ca profesor am mereu bibliografia la mine si ma documentez. V-am spus ca doua ore s-a chinuit domnul Stanciu sa ne faca sa intelegem. In final, am spus ca am inteles ca sa nu-l suprasolicitam".
» Petru Lakatos, deputat UDMR:
"In toata aceasta dezbatere nu s-a discutat pe fond. Mecanismul de redistribuire in cel de al doilea tur de scrutin este asemanator unei rulete rusesti din punctul meu de vedere. Cand se va face clasamentul si se calculeaza procentul obtinut pe partide ne vom trezi din nou cu surprize. Partidele vor fi obligate in colegii sa trimita oameni buni, dar si cu notorietate".
Dileme uninominale
O data cu votarea Legii votului uninominal, atat contestatarii acestuia, cat si unii dintre parlamentarii care l-au sustinut s-au intrecut in a infatisa in culori cat mai sumbre posibilele efecte ale noului sistem. Dintre acestea, cel mai mult s-a pus accent pe ideea ca in Legislativ nu vor intra oameni de valoare, ci persoane cu o stare financiara buna si cu notorietate. S-a mers pana la a se vorbi de un Parlament plin de manelisti, lautari sau artisti. Varianta este contrazisa chiar de politologul Cristian Parvulescu, unul dintre initiatorii proiectului de vot uninominal: "Nu cred in posibilitatea ca cei care nu sunt profesionalizati in politica sa ajunga in Parlament, nici macar intr-un numar foarte mic. Primul argument este acela ca oamenii vor avea de ales intre politicieni si cei care nu sunt politicieni si vor trebui sa aleaga in cunostinta de cauza, iar cei care sunt dispusi – s-a vazut pana acum si in alte cazuri – sa voteze cu nepoliticieni nu sunt un numar atat de impresionant pe cat cred unii. (…) In ceea ce priveste cantaretii de muzica populara, artistii, sportivii, acestia au intrat pana acum in Parlamentul Romaniei pe liste, pentru ca acolo erau mult mai usor de trecut, chiar daca nu aveau expertiza politica", a explicat Parvulescu.
Campania pentru locale incepe pe 2 mai
Pentru alegerile locale din 1 iunie campania electorala va incepe pe 2 mai si se estimeaza, in baza costurilor de la europarlamentare, ca organizarea scrutinului sa "inghita" intre 600 si 800 miliarde lei vechi. Un calcul mai precis este greu de facut potrivit ministrului Internelor, Cristian David, deoarece de data aceasta costurile sunt descentralizate, la nivelul fiecarui judet.
In ceea ce priveste posibilitatea ca electoratul sa fie chemat la urne si pentru a-si alege presedintele de consiliu judetean, sansele par a fi tot mai mici pentru scrutinul din 1 iunie. si acest fapt se datoreaza atat atacarii la Curtea Constitutionala a Legii votului uninominal, cat si inmultirii semnalelor, din tabara guvernamentala, potrivit carora timpul scurt pana la alegeri nu va permite desfasurarea localelor pe baza sistemului uninominal, chiar daca legea primeste unda verde de la judecatorii CC. Posibilitatea amanarii alegerii presedintilor de CJ prin votul direct al electoratului nu-i incanta tocmai pe actualii si potentialii sefi de consilii. "Ce inseamna ca nu este timp? Pierd ei trenul sau cum, autobuzul, rata? Nu are nici un fel de legatura. Alegerile locale se organizeaza foarte simplu, nu sunt proceduri complicate. Singura problema este, daca este uninominal sau nu, la buletinele de vot. Or, nu va suparati, buletinele de vot nu se fac acum, se fac cu o luna si jumatate inainte, mai sunt 45 de zile sau chiar doua luni de zile. In rest, care este problema? Nu, astea sunt pretexte care nu pacalesc pe nimeni", a comentat actualul presedinte al CJ Teleorman, social-democratul Liviu Dragnea. Miza o constituie, pe de o parte, intarirea pozitiei presedintilor de CJ, iar pe de alta, "scaparea" acestora de consilierii judeteni, in sensul eliminarii posibilitatii revocarii din functie.
Din perspectiva alegatorului, aplicarea uninominalului si pentru sefii de CJ nu ar aduce modificari in ceea ce priveste desfasurarea scrutinului, cu exceptia primirii a inca unui buletin de vot.
