25 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodUcraina face campanie agresiva, Romania asteapta decizia de la Haga

Ucraina face campanie agresiva, Romania asteapta decizia de la Haga

» Ucraina, care administreaza Insula serpilor, face de aproape patru ani o campanie de imagine agresiva, incercand sa demonstreze Tribunalului International ca aceasta insula este locuita si are viata economica.

» Romania este din ce in ce mai discreta, iar oficialii autohtoni evita sa vorbeasca despre Insula serpilor de frica "sa nu afecteze mersul procesului". Fostii sefi ai diplomatiei autohtone care s-au ocupat de acest subiect sunt optimisti si cred ca Bucurestiul va castiga la Haga in fata Kievului.

» Romania ar putea afla cel mai tarziu in martie anul viitor, cand este asteptata decizia Tribunalului de la Haga, daca va beneficia de o parte a resurselor naturale existente in apele teritoriale ale Insulei serpilor si in ce masura cheltuielile facute cu procesul se amortizeaza.

Daca pe 4 februarie 1948 premierul Romaniei, Petru Groza, facea cadou Insula serpilor noului aliat al tarii, Uniunea Sovietica, impreuna cu alte cateva insulite din zona Chilia, la 60 de ani de la acest act de generozitate Bucurestiul vrea sa recupereze macar partial apele teritoriale din jurul insulei. Ministerul Roman de Externe asteapta astfel pronuntarea Curtii de la Haga "la sfarsitul acestui an sau in prima parte a anului 2009" in ceea ce priveste delimitarea platoului continental din jurul Insulei serpilor. Pana atunci diplomatii autohtoni prefera sa nu faca valuri in jurul subiectului de teama ca eventualele declaratii sa nu fie folosite ca probe in dosar impotriva Romaniei. Purtatorul de cuvant al ministerului, Cosmin Boiangiu, considera ca "reactiile partii romane impiedica posibilitatea ca actiunile Ucrainei sa fie invocate in defavoarea Romaniei in contextul cazului in fata Curtii Internationale de la Haga".

In apele teritoriale disputate de Romania si Ucraina se estimeaza ca exista peste 10 milioane de tone de petrol si circa un miliard de metri cubi de gaze naturale. Impartirea apelor teritoriale intre cele doua state se face in functie de categoria acordata Insulei serpilor. Daca Tribunalul de la Haga hotaraste ca este locuita si are viata economica, atunci Ucraina va beneficia de majoritatea resurselor, daca insa va decide ca este doar o stanca, atunci Romania va avea dreptul sa exploateze, la randul ei, petrolul si gazele din zona de jurisdictie pe care eventual o va primi. Potrivit documentelor istorice existente, insula a fost mereu locuita, fiind folosita ca garnizoana pe rand de turci, rusi si chiar de romani in perioada interbelica. Pentru a duce demonstratia mai departe, guvernul de la Kiev si-a facut inca din 2004 o strategie consistenta de imagine care a debutat cu anuntul deschiderii unei banci. A urmat apoi planul privind construirea unei uzine de tratare a deseurilor, a deschiderii unui muzeu si, in fine, includerea Insulei serpilor printre obiectivele turistice ale tarii. Nu este foarte clar in ce ma-sura aceste obiective mentionate zgomotos de oficialii de la Kiev au fost sau nu puse in opera, fiindca ziaristii romani nu au avut acces pe insula, dar, potrivit expertilor ucraineni, demonstratia ceruta de Tribunalul International privind locuirea insulei va fi facuta cu usurinta.

 

Romania si Ucraina continua insa tratativele, in ciuda existentei pe rol a procesului si in ciuda campaniilor reciproce de defaimare. Natalia spalova, de la Centrul International de Studii de Perspectiva din Kiev, spune, de pilda, ca speranta partii romane de obtine o hotarare a Tribunalului ONU care sa ii fie favorabila va fi mult ingreunata de procesul tratativelor si ca pozitiile partilor ar putea fi apropiate in cazul participarii Ucrainei la realizarea proiectului de transport al gazelor Nabucco, cu o lungime de 3,3 mii de km, care va asigura furnizarea gazelor din Asia Centrala spre Austria, prin Turcia. In fata campaniei de imagine facuta de Ucraina, prin care isi creeaza dovezi ca Insula serpilor este locuita, Ministerul Afacerilor Externe roman sustine ca "a reactionat imediat" "atat prin demersuri scrise fata de partea ucraineana, cat si prin luari de pozitie publica".

Cu toate acestea, Cristian Diaconescu, fost negociator-sef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, sustine ca demersurile pe cale diplomatica si politica sunt "lipsite de sens", pentru ca "am prospectat toate variantele de negocieri timp de sapte ani si nu am ajuns la nici o intelegere". In acest context, tot ceea ce mai poate face Romania este sa duca "o buna campanie juridica la Haga". De aceeasi parere este si Petre Roman, fost ministru de Externe, care considera ca Bucrestiul trebuie sa-si pregateasca "cu minutiozitate si profesionalism dosarul" in fata Curtii de la Haga.

Cristian Diaconescu ne-a explicat ca au existat mai multe "formule de imparteala" propuse de partea romana pentru a se rezolva problema platoului continental, fara a se ajunge la Curtea de la Haga. Pozitia Romaniei, pe care ne-a precizat-o Adrian Severin, este ca "Insula serpilor este o stanca nesusceptibila de viata omeneasca si exploatare economica, de aceea nu trebuie sa fie considerata ca parte a unui stat". Aceasta pozitie este importanta, pentru ca demarcarea platoului continental se face printr-un sistem de linii care sunt trasate pornind de la anumite puncte fixe de pe continent. Astfel, specialistii ne-au explicat ca, in conditiile in care Insula serpilor este considerata habitat locuibil, ea intra in proprietatea Ucrainei si ar reprezenta punctul cel mai avansat de la care se calculeaza liniile de demarcare.

 

Prin urmare, Ucraina ar lua mai mult teritoriu. Conform lui Cristian Diaconescu, desi "impartirea era echitabila", neintelegerile au survenit insa in privinta delimitarii subsolului, cunoscut pentru bogatele rezerve de petrol. "Ucrainenii merg pe principiul totul sau nimic", ne-a spus Cristian Diaconescu, "si cu toata buna-credinta nu ai cu cine sa te intelegi". In rundele de negocieri care au avut loc intre Romania si Ucraina, peste 300 la numar potrivit lui Adrian Severin, "ucrainenii au venit cu punctul lor de vedere, iar oferta lor era mai putin buna decat ce ne propunea Uniunea Sovietica".
Pe de alta parte, Severin socoteste ca Romania nu are nimic de pierdut la Haga, pentru ca in cel mai rau caz "ar obtine exact cat a fost de acord sa ne dea partea ucraineana, respectiv cu 7.000 km patrati mai putin decat ceea ce pretindem noi".

» Proiectele Ucrainei
Pentru a demonstra ca Insula serpilor este locuita, autoritatile ucrainene au anuntat ca ar fi inaugurat un muzeu istorico-arheologic pe insula, care, conform acestora, se afla pe teritoriul unui viitor complex hotelier. Aparitia muzeului este legata de lansarea rutei turistice Odessa-Insula serpilor. Ucraina ar fi deschis pe insula, in urma cu cativa ani, si un hotel fara canalizare si un cabinet medical, insa apa potabila este adusa in continuare de pe continent. La inceputul lunii ianuarie 2008, liderul de la Kiev, Viktor Iuscenko, a decretat Insula serpilor zona economica speciala. In acest sens, presedintele Ucrainei a cerut guvernului sa adopte masurile necesare pentru punerea urgenta in exploatare a complexului de dane portuare de pe insula, precum si alimentarea energetica a satului Belii, a carui infiintare a fost aprobata in 2007 de Rada Suprema de la Kiev.

Noua asezare umana care a fost trecuta in registrul localitatilor ucrainene urmeaza sa ia numele Insulei serpilor. Viktor Iuscenko a mai cerut guvernului, in noiembrie 2007, sa stabileasca un buget anual destinat dezvoltarii infrastructurii de pe insula. Insula serpilor ar fi dotata si cu o platforma pentru elicoptere si din 2002 s-ar avea in vedere construirea unui port maritim. Printre "dotarile" insulei s-ar mai numara si o retea de telefonie mobila, televiziune prin satelit, o retea de internet si chiar o sucursala a bancii ucrainene "Aval", infiintata in anul 2003 de presedintele de atunci al Ucrainei, Leonid Kucima.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă