Un om de afaceri francez vrea sa investeasca milioane de euro intr-un proiect turistic inedit in Delta Dunarii. El vrea sa reconstruiasca lagarul Periprava in care au fost exterminati detinuti politici in timpul regimului comunist pentru a-l transforma in statiune turistica ecologica.
Un comerciant de mobila din Franta, ajuns din intamplare cu afaceri in Delta Dunarii, vrea sa impuna un nou brand turistic in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Sylvain Remetter a planificat impreuna cu alti oameni de afaceri din Franta si din Romania o investitie pentru transformarea fostului lagar de exterminare a detinutilor politici de la Periprava intr-o statiune destinata turismului ecologic care va pastra chiar numele "Puscaria Periprava".
Reconstructia puscariei
Sylvain Remetter a declarat ca a investit in ultimii doi ani doua milioane de euro pentru a transforma fostul lagar in care au murit sute de detinuti politici ai regimului comunist din Romania intr-o luxoasa statiune ecologica. "Pentru inceput, vor exista peste 100 de locuri de cazare cu un confort sporit in cladiri care vor fi identice cu cele in care a functionat fosta puscarie comunista din Periprava. Primul imobil ce va fi refacut, in vara acestui an, va fi pavilionul central al lagarului, unde a functionat comandamentul inchisorii. Apoi vom reconstrui, rand pe rand, cladirile administrative si minioraselul in care traiau angajatii inchisorii, dar si colonia propriu-zisa in care s-au produs crimele umanitare de la Periprava", a spus Remetter.
Potrivit investitorului, intr-o prima etapa constructiile vor ocupa 8.000 de metri patrati, iar intreaga statiune urmeaza sa se intinda, in final, pe cel putin 20 din cele 60 de hectare cate au existat in administrarea lagarului pana la desfiintarea lui. "Din fosta puscarie nu au mai ramas decat niste ruine. Localnicii stiu insa cum arata lagarul, au fost gasite planurile constructiilor, pe care le-am recuperat si in baza lor vom reconstrui totul pentru a fi transformat apoi in baza turistica", a mai afirmat Remetter.
Doar turism ecologic
Remetter mai spune ca proiectul turistic de la Periprava are doua componente: "Scoaterea din negura uitarii a atrocitatilor comuniste produse in lagarul Periprava si propunerea catre cei care vor veni sa vada fosta puscarie sa practice un altfel de turism decat cel care predomina acum in Delta Dunarii". "Turismul ecologic este singura sansa de pastrare a minunatiilor naturale din aceasta rezervatie ecologica. Statiunea turistica pe care o construim prin refacerea imobilelor fostului lagar comunist va fi una strict ecologica. In statiunea pe care am botezat-o «Puscaria Periprava» nu vor avea acces decat turistii care nu accepta braconajul piscicol si vanatoresc, ornitologii si botanistii. Respectivii turisti vor putea practica doar pescuitul sportiv adevarat in bazinele piscicole pe care le detinem deja.
Este vorba de pescuitul sportiv de placere, care presupune eliberarea tuturor capturilor. Ornitologii si botanistii vor avea posibilitatea sa observe fauna si flora din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, utilizand ambarcatiuni ecologice, si sa viziteze, cu privirea, din foisoare speciale, padurea Letea, situata in prejma fostului lagar pentru detinuti politici", a mai spus investitorul.
Cum a devenit un francez lipovean
Francezul de 40 de ani care vrea sa revolutioneze turismul din Delta are o poveste fascinanta. In urma cu sase ani, Sylvain Remetter, pe atunci comerciant de mobila in Franta natala, a ajuns, din intamplare, in Delta Dunarii si a vizitat cea mai izolata si mai saraca zona a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: Periprava–Letea–C.A. Rosetti. Francezul povesteste ca "m-am indragostit atat de aceasta zona incat am hotarat sa raman definitiv sa locuiesc la Periprava. Au trecut sase ani si pot spune ca am devenit deja un locuitor cu drepturi depline al acestui sat lipovenesc. Am intemeiat o familie, avem locuinta noastra, am o firma care administreaza sute de hectare de helestee pentru cresterea pestilor in captivitate, dar tinta este o afacere turistica de amploare".
In urma cu sase ani, Sylvain l-a rugat pe un om de afaceri din Bucuresti care avea afaceri turistice la Periprava sa-l angajeze ca ghid. Aproape doi ani, francezul, mare iubitor al naturii salbatice si al Deltei Dunarii, a locuit la o pensiune turistica din Periprava. Francezul a renuntat la afacerile cu mobila din tara natala si afirma ca era foarte fericit ca avea posibilitatea sa plimbe turistii straini veniti sa viziteze Delta Dunarii. Sustine ca a deprins rapid meseria de marinar fluvial si a obtinut astfel brevetul de navigatie pe canalele turistice ale Deltei. A invatat repede sa vorbeasca romaneste si intelege perfect si graiul lipovenilor. S-a indragostit de o fata din sat, cu care s-a casatorit.
Bete in roatele proiectului
Ineditul proiect turistic al francezului intampina o sumedenie de piedici. Desi firma lui Remetter a cumparat dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor care au existat pe terenul ocupat pana in 1977 de puscaria de la Periprava, investitorii nu au reusit inca sa cumpere sau sa concesioneze si terenul aferent acestora. Cele 60 de hectare pe care a functionat lagarul au fost incluse, in urma cu sase ani, in patrimoniul public al comunei Periprava, care are in jurisdictie satul Periprava. Firma francezului a solicitat acest teren in proprietate sau in administrare in baza unui contract de concesiune, dar Primaria C.A. Rosetti intarzie sa ia o decizie. Primarul Antonel Pocora a declarat ca "in scurt timp consilierii locali se vor pronunta asupra cedarii terenului fostei puscarii catre investitorii din turism. Mai purtam inca discutii cu juristii de la Consiliul Judetean Tulcea si de la Prefectura Tulcea pentru a gasi formula cea mai buna de transfer".
Arhitectii judetului privesc cu scepticism proiectul "puscariei turistice". "O investitie de asemenea anvergura cum vrea sa fie statiunea turistica de la Periprava trebuie sa aiba un plan urbanistic temeinic. Deocamdata planul urbanistic nu a fost avizat de Comisia de arhitectura a judetului. Pana acum, toate discutiile s-au purtat doar la nivelul Primariei C.A. Rosetti, am cerut proiectul si in scurt timp va fi analizat de experti", a spus Mirela Dida, arhitectul-sef al judetului Tulcea. In timp ce arhitectii oficiali ai judetului isi arata scepticismul, proiectul de la Periprava starneste entuziasmul in cercurile de specialitate. Proiectul care presupune reconversia cladirilor, renovarea si refunctionalizarea acestora a participat deja anul trecut la un concurs international de arhitectura durabila.
Arhitectii biroului care a realizat proiectul si care are la activ construirea la Brasov a primei locuinte din Romania care utilizeaza ecotehnologii, incastrata in panta terenului, sustin ca ideea de utilizare a unui fond construit existent pentru reabilitarea unei zone vaste aflate in paragina intra in parametrii dezvoltarii durabile.
Afacerile piscicole si turistice derulate de firma din Periprava a lui Remetter au insa o sustinere puternica la Ambasada Frantei de la Bucuresti. Victor Tarhon, presedintele CJ Tulcea, spune ca a fost solicitat de mai multe ori de ambasadorul Frantei sa intervina pentru a facilita derularea acestor investitii in Delta. "In urma acestor solicitari vom organiza o intalnire cu cei care pot concura la deblocarea unor proceduri de care depinde urgentarea implementarii proiectului. O parte din terenul pe care se va derula proiectul a fost concesionat de CJ Tulcea. Este vorba de doua helestee cu o suprafata de peste 500 ha", a spus Tarhon.
Pescari nemultumiti
Nu toti localnicii din satul Periprava sunt foarte incantati de afacerile derulate pana acum de francez in localitatea lor. Chirila Danilov, un batran de 80 de ani, singurul localnic care mai confectioneaza scule traditionale de pescuit, spune ca "francezul are multe idei bune care ar putea sa ne scoata din saracie, dar pana le aplica si-a pus satul in cap fiindca a interzis pescuitul in iazurile din preajma satului, pe care le-a cumparat de la fosta intreprindere piscicola de la Sulina. Din cauza francezului, cei 12 pescari autorizati ai satului s-au lasat de meserie".
Periprava, un sat cu aproape 140 de locuitori, situat la peste 100 kilometri de Tulcea si vreo 20 kilometri de Sulina, locuit doar de lipoveni si de un francez, a trait pana acum intr-o saracie lucie. Pana la sosirea lui Remetter, satul avea doar trei salariati: postasul, un invatator si o educatoare. Mai existau si cei 12 pescari care lucrau ca persoane independente autorizate. Acum, pescarii someaza, cei trei bugetari rezista, desi se tem ca posturile vor fi afectate de criza. Au aparut insa vreo zece salariati la firma francezului, plus alti cativa specialisti in piscicultura veniti de la Tulcea, Murighiol si Sulina si o echipa de constructori. Remetter a dat de stire prin sat si in localitatile vecine ca angajeaza constructori. Satul este locuit, mai ales, de batrani si ca atare va fi nevoit sa aduca muncitori din alte localitati. Localnicii spun ca francezul este foarte pretentios cu angajatii sai.
Nu ca le-ar cere sa munceasca prea mult, ci ca le solicita sa devina ecologisti. Satenii spun ca pe cei care ii prinde ca braconeaza francezul ii concediaza imediat. La angajare ii pune sa semneze o clauza contractuala ca nu vor pescui ilegal si ca nu vor vana pasarile si animalele salbatice ale Deltei.
» Replica
Virgil Munteanu, presedintele Asociatiei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii, sustine ca "tenacitatea de care da dovada francezul de la Periprava pentru a impune un proiect turistic nou folosindu-se de numele unui cumplit lagar in care au fost exterminati detinuti politici este demna de respect". In opinia lui Virgil Munteanu, ideea lui Sylvain Remetter este ingenioasa si poate avea succes daca va fi materializata.
"In felul acesta se face ceva concret pentru a nu uita cumplitele atrocitati comise in puscaria comunista si se promoveaza cel mai curat turism care ar trebui sa predomine in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – turismul ecologic", a mai spus presedintele Asociatiei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii.
» Ororile din lagar
Periprava este numele de care se leaga unele dintre cele mai cumplite atrocitati comise de regimul comunist. In vecinatatea acestui sat din Delta Dunarii a functionat din 1959 pana in 1977 o puscarie politica. Conform documentelor vremii si unor marturii lasate de supravietuitorii cumplitei inchisori comuniste, lagarul a fost amenajat pe aproximativ 60 de hectare, la 4 kilometri de satul Periprava, in vecinatatea granitei cu fosta URSS si a padurii Letea, pe un grind marginit de balti impanzite de stuf. Formatiunea 0830 Periprava, cum apare in documentele Directiei Generale a Penitenciarelor, avea in custodie, in permanenta, cate 3.000 de detinuti politici. Primul lot de detinuti adus in baracile insalubre din pustietatea Deltei a fost cel al legionarilor din satele Olteniei.
Efectivele de detinuti decimate de boli, de infometare si de munca grea la sapatul canalelor si la inaltarea digurilor de la amenajarea piscicola Popina, cea mai mare din Europa (6.500 ha), erau completate rapid de conducerea lagarului comunist cu alti detinuti politici adusi de la Canal si din Insula Mare a Brailei. Statisticile si marturiile unui gardian arata ca intr-un an in lagarul Periprava mureau peste 100 de detinuti politici. In cimitirul inchisorii sunt doar cateva morminte ale detinutilor omorati cu zile. Se pare ca multi morti s-ar afla intr-o groapa comuna neidentificata inca. Supravietuitorii spun ca detinutul care nu-si facea norma zilnica de sapat canale de trei metri cubi si de transportat acest pamant la o inaltime de cativa metri pe coroana digului actualei amenajari piscicole era batut cu biciul ud sau cu ranga, pana murea.
