Istoria orașului Sighișoara, cetatea medievală a lui Dracula. Vlad Țepeș s-a născut aici în 1431, când Vlad Dracul a fost exilat în Transilvania

Cea mai bine păstrată cetate medievală din Transilvania, Sighișoara, este locul unde a venit pe lume personajul istoric Vlad Țepeș, voievodul Valahiei, cel care avea să inspire povestea celui mai faimos vampir din lume, Dracula.

Sighișoara este un loc superb, cu un aer incredibil de romantic. Cetatea medievală a rezistat incendiilor și asediilor, valurilor de ciumă și de holeră, asalturilor tătarilor și turcilor. Vechiul oraș săsesc a fost și este o adevărată bijuterie a Istoriei, prea puțin schimbată de-a lungul secolelor. Sighișoara nu este importantă doar pentru istoria militară, cea a culturii sau cea a artelor, ci și pentru viticultură. Aici a fost descoperit, pentru prima oară, în perioada interbelică, cel mai faimos soi de viță-de-vie românesc, Fetească Regală, din care este produs cel mai bun vin alb românesc, după cum spun specialiștii.

O poziție strategică

Inima Sighișoarei este reprezentată de o înălțime care domină valea Târnavei. În Antichitate, în apropriere se afla un castru roman, care a fost abandonat după retragerea decisă de împăratul Aurelian, în 271 d. Ch. La începutul Evului Mediu, aici a fost construită o cetate de pământ, care avea în centru o capelă romanică, ridicată de războinicii secui, trimiși de regii Ungariei să apere această parte a Transilvaniei de năvălirile cumanilor. Ulterior, secuii au fost mutați spre est, ca să păzească trecătorile Carpaților Orientali de năvălirile cumanilor.

Regele Ungariei a oferit acest pământ al Sighișoarei sașilor, o populație germanică formată mai ales din coloniști originari din Franconia, dar care include și grupuri venite și din alte părți ale Germaniei. Sașii nu au fost înzestrați doar cu pământ, ci și cu drepturi și privilegii, printre care acela de a se organiza autonom în cadrul sistemului medieval al Transilvaniei. Coloniștii germani au profitat de această permisiune și s-au organizat într-o formulă originală, cunoscută sub denumirea latină de Universitas Saxonorum, care includea cele șapte orașe germane, aliate după modelul Ligii Orașelor Hanseatice.

Sighișoara a fost unul dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei și, totodată, un centru economic foarte important. Localitatea este menționată pentru prima dată în anul 1280, sub numele de Castrum Sex. Și asta pentru că sașii au ridicat prima dată o fortificație menită să îi apere de năvălirile mongole, care au devastat în anul 1241 întreaga Europă Centrală. Fortificația de piatră era parte a eforturilor Creștinătății, încurajate de Papă, de a ridica cetăți și castele de necucerit pentru năvălitorii mongoli și, astfel, parte a eforturilor Occidentului de a limita ravagiile celor care au supus China, Persia, Rusia și au distrus statele islamice sunnite din Orientul Mijlociu.

Localitatea Sighișoara a primit statutul de oraș în anul 1367. Deja, ca urmare a eforturilor susținute ale orășenilor sași, Sighișoara era apărată de o cetate foarte puternică, cu lungimea de 950 de metri, a cărei construcție a început în anul 1350. Inițial, înălțimea zidului cetății era de patru metri. Ulterior, în secolul al XV-lea, în contextul înmulțirii năvălirilor otomane și tătărăști și al dezvoltării artileriei, zidul a fost consolidat și înălțat cu încă 3-4 metri. Cetatea medievală avea 14 turnuri și patru bastioane. Fiecare turn de piatră era apărat de către una dintre breslele orașului, pentru că sașii sighișoreni au adoptat sistemul de organizare în bresle. În prezent, mai există nouă turnuri și trei bastioane.

Turnul cu Ceas, simbolul orașului

Cel mai cunoscut dintre aceste turnuri este Turnul cu Ceas. Cu o înălțime de 64 de metri, acesta veghea poarta de intrare în oraș. În secolul al XVII-lea, turnul a primit actuala formă a acoperișului, un coronament baroc care amintește de catedrala Sfântul Vitus din Praga. Până în anul 1556, sala mare de la parterul acestui turn a servit și drept loc de întrunire a Sfatului Orașului, similar Consiliului Local din zilele noastre, care, însă, avea și atribuții suplimentare. Printre altele, acesta judeca și procesele cele mai importante din comunitate. Aici erau pronunțate inclusiv condamnările la moarte. La începutul secolului al XVII-lea, în acest turn a fost instalat și un orologiu, refăcut în anul 1648, prevăzut cu statui ale zeilor romani, sculptate în lemn de tei, înalte de 0,8 metri, care marcau zilele săptămânii. Mecanismul orologiului a fost refăcut în anul 1906.

Orașul lui Dracula

Sighișoara este faimoasă și pentru faptul că aici s-a născut voievodul Valahiei, Vlad Țepeș, care a servit drept inspirație pentru personajul Dracula al scriitorului irlandez Bram Stoker. Tatăl voievodului Vlad Țepeș, voievodul Valahiei, Vlad Dracul, a locuit în Sighișoara în perioada 1431–1435, în timp ce se afla în exil. Vlad Țepeș s-a născut în anul 1431 și și-a petrecut primii ani de viață în burgul din sudul Transilvaniei. Casa în care a locuit este azi un faimos obiectiv turistic, care include un restaurant și un adevărat muzeu al ororilor, care, într-o atmosferă kitsch, îi înspăimântă pe turiștii mai slabi de înger și de minte.

Familia princiară a Basarabilor, din ramura Drăculeștilor, care domnea asupra Valahiei, a ales Sighișoara drept loc de exil pentru că cetatea era una dintre cele mai puternice din regiune și oferea un grad mare de siguranță voievozilor care se refugiau în Transilvania, dar care erau permanent amenințați de incursiunile venite de la sud de Carpați care aveau drept obiectiv capturarea lor.

Sighișoara era un oraș dinamic și prosper, atât datorită muncii meșterilor și artizanilor săi, cât și datorită comerțului. Orașul avea, potrivit privilegiilor regale pe care le primise de-a lungul anilor, dreptul de a organiza un târg săptămânal, dar și trei târguri anuale, care aduceau venituri însemnate sighișorenilor. Aici era sediul unui scaun săsesc, care mai includea 16 sate pe lângă orașul propriu-zis. Comerțul și calitatea produselor erau atent suprave-gheate de autoritățile orașului. Cei găsiți vinovați de furt, de înșelătorie sau de vânzarea unor produse de calitate proastă erau aspru pedepsiți. Ei erau închiși, bătuți sau legați de „măgarul de lemn“, cu două greutăți mari prinse de picioare, pedeapsă dură pentru că implica o durere fizică atroce, iar condamnatul era expus oprobriului public.

Mari încercări

Sighișoara a avut parte și de perioade mai întunecate. În anul 1601, cetatea a fost ocupată prin viclenie de o oaste de secui. Orășenii au trebuit să plătească o despăgubire imensă, de 50.000 de florini de aur. Aceste lucruri se întâmplau în contextul războaielor care devastau Transilvania și cărora le-a căzut victimă și Mihai Viteazul, primul român care a unit toate cele trei principate medievale românești. Iar Marele Incendiu din 30 aprilie 1676 a distrus cea mai mare parte a Orașului de Jos și a Cetății. Au scăpat doar Biserica din Deal și cinci turnuri. Ulterior, Sighișoara a fost refăcută cu case din cărămidă, dintre care multe încă rezistă. Cetatea a rezistat necucerită în timpul Războiului Curuților, când orașul a fost unul dintre cele mai importante puncte de rezistență ale partizanilor Casei de Austria.

„Breslele au continuat să joace un rol important în oraș până în anul 1884, când au fost desființate definitiv. Amintirea lor este păstrată de cele 164 de case și 13 clădiri publice din interiorul vechii cetăți.

Printre cele mai cunoscute monumente se numără Biserica din Deal, ridicată în anul 1345. Lângă ea a fost ridicată și Școala din Deal, menționată din anul 1522. Spre acest ansamblu duce faimoasa Scară a Școlarilor, acoperită pentru a-i proteja pe tinerii elevi de intemperii.

Este remarcabilă și Biserica Mănăstirii, ridicată în secolul al XIII-lea, pentru fosta mănăstire a dominicanilor. Merită remarcate Turnul Fierarilor, Turnul Blănarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Frânghierilor sau cel al Cositorarilor. Sighișoara face parte din anul 1999 din patrimoniul UNESCO“, potrivit site-ului UNESCOinRomania.ro.

Orașul turiștilor

Sighișoara este locul unde sunt organizate tot timpul anului festivaluri care reînvie atmosfera vechiului burg săsesc. În acest an, cele mai importante sunt Festivalul Internațional de Artă și Film, care are ca temă vampirii, în perioada 23-29 mai, Festivalul de Folk, în perioada 23-25 iunie, Festivalul „Sighișoara Medievală“, din perioada 28-30 iulie, și Festivalul „Academia Muzicală“ din perioada 1-14 august.