Secretul vinului bun

Dacă vrei să bei un vin proaspăt sec, trebuie să alegi o Fetească Regală sau un Riesling Italian. Dacă vrei un vin alb demisec, atunci ar fi bine să te orientezi către un Muscat Ottonel sau Pinot Gris.

Ce spun specialiştii despre felul în care se bea vin în România?

 
Sute de vinuri, 23 de producători (români şi străini) şi şapte distribuitori precum şi reprezentanţii asocia­ţiilor naţionale a somelierilor şi oenologilor au participat weekendul trecut la cea de-a IX-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri „Vinvest”, ce a avut loc la Timişoara.

Pe o suprafaţă expoziţională de 1.800 de metri pătraţi se vorbeşte, dar se şi degustă. Oamenii din branşă spun că nu e bine să vorbeşti despre vin dacă nu ai un pahar în mână. Pahar plin! Dar ce e vinul, dincolo de mentalităţi şi prejudecăţi? „Vinul e un produs viu, în continuă schimbare. Trebuie să ştim ce vrem să bem”, spune Ioan Buia, oenolog, membru al Asociaţiei Degustătorilor din România. Vrei să bei un vin proaspăt, sec? Alege o Fetească Regală, o Fetească albă sau Riesling Italian. Vrei un vin demisec? Alege Sauvignon Blanc sau Muscat Ottonel ori Pinot Gris. Vrei un vin vechi? „Neapărat să fie din podgorie renumită”, atrage atenţia Ioan Buia. Un vin sec şi vechi – Pinot Gris. Vin demidulce, vechi – Fetească albă, Tămâioasă, Grasă. Vinul alb, tânăr, trebuie să aibă culoarea galben-verzui. Vinul alb, vechi, să fie galben-auriu. Vinul roşu, tânăr – rubiniu deschis. Roşu şi vechi – rubiniu închis. Ce e vinul? – am întrebat un somelier, Răzvan Cruceanu, vicepreşedintele Organizaţiei Somelierilor din România. Apropo de somelieri, ei sunt „specia­lişti în gastronomie care se ocupă de asocierea preparatelor culinare cu vinurile, cu băuturile fine, cu trabucurile fine”, sună definiţia. Să ne întoarcem la vin – „Vinul face parte din masa noastră. Vinul are aceeaşi pondere ca şi mâncarea”, zice Răzvan Cruceanu. Regula e destul de simplă, cât priveşte asociarea vinului cu mâncarea – vin alb la carne albă, vin roşu la carne roşie. Vin tânăr la preparate uşoare, vin vechi la preparate complexe. „Vinurile excepţio­nale se degustă pentru ele însele”, conchide interlocutorul.

4 lei costă doar dopul, sticla şi eticheta

„Să te fereşti de preţurile mici, dacă vrei vin de calitate!”, atrage atenţia Anton Comşa, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie din Blaj. Numai eticheta, dopul şi sticla în sine înseamnă o investiţie de cel puţin patru lei pentru fiecare butelie în parte. Fără să mai vorbim de conţinutul sticlei. Vin de calitate înseamnă să vezi pe etichetă iniţialele DOC, adică Denumire de Origine Controlată şi CMD – Cules la Maturitate Deplină. Dacă vorbeşti de cercetare în domeniul viticulturii, descoperi că situaţia nu e roză. Asta spune directorul Staţiunii de Crecetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Murfatlar, Aurora Ranca. Ţara noastră are zece unităţi de cercetare, unde lucrează în total vreo 50 – 60 de cercetători. „Statul nu găseşte bani pentru finanţarea de bază. Un cercetător se formează în cinci-zece ani. Există problema nesiguranţei salariale. Unii cercetători pleacă spre alte firme”, spune specialistul. Revenim la oenologul Ioan Buia, acesta recunoscând declinul vinului românesc, după 1990, dar şi revigorarea podgoriilor, cu ajutorul investiţiilor private. „Sunt optimist în privinţa vinului românesc. Totul e ca românii să nu privească vinul românesc ca pe o oaie neagră, ci ca pe un produs de calitate”, arată expertul.

Vin cu aur comestibil

Vinurile pot fi medaliate cu aur. Dar unele chiar conţin aur. A fost noutatea sau – dacă vreţi -picanteria ediţiei din acest an a Salonului Internaţional de Vinuri de la Timişoara. De data asta, e vorba de un produs german. În sticlă vezi cum înoată, prin vinul alb, „fulgi” aurii. Ei da, din aur de 22 de karate. Aur comestibil, precizează importatorul, Ionuţ Popescu – patronul unui magazin online de vinuri. Un produs care a făcut furori în Occident, încă din anii ’70. Atunci se vindeau aproape patru milioane de sticle pe an. Ca să vedeţi ce înseamnă marketing în industria lui Bachus!…

România, al patrulea producător de vinuri din Europa

România e o ţară de nivel mediu la producţia de vin şi submediu la consum. Cum stăm la poten­ţial – avem 182.000 de hectare cu viţă-de-vie. Din acest punct de vedere, ne situăm pe locul cinci în Europa. La consum e mai rău. Statistica spune că românul bea, în medie, pe an, 26 de litri de vin. Mult sub media europeană, de 56 de litri. Ce se cultivă mai mult la noi, după suprafeţele ocupate de anumite soiuri de struguri pentru vin – Fetească Regală, Fetească albă, Merlot, Riesling, Aligote, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel, Băbească neagră, Roşioară şi Fetească neagră. Iată primele 11 locuri, exact în ordinea clasamentului. Cât pri­veşte producţia totală de vin pe 2011, aceasta a fost de peste patru milioane de hectolitri, situând România pe locul patru în Europa. Mai mult de două milioane de hectolitri înseamnă vinuri no­bile. Restul – hibrizi. Cât pri­veşte vinul nobil, cel alb predomină, la cantitate, cu aproape 1,5 milioane de hectolitri. Pe locul doi e vinul roşu, iar abia pe trei – cel roze. Moldova e de departe „regina” producţiei româneşti de vin, cu suprafeţe de viţă-de-vie care se apropie de 70.000 de hectare, urmată de Oltenia şi Muntenia, privite ca un tot-unitar, apoi Dobrogea. Acestea sunt datele Ministerului Agriculturii.

Medaliaţii salonului

Vinurile româneşti au intrat în competiţie, în acest an, la cea de-a VII-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice „Vinvest”. Juriul a fost format din membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, având de ales între cele 132 de probe care au intrat în competiţie. În final, 39 de probe au fost premiate, dar patru dintre ele au primit Marea Medalie de Aur:

   „Romantine” –  vin spumant de la Jidvei

   „Jad”  –  vinars de la Vincon

   „Castel Huniade” –  cabernet sauvignon de la Recaş

   Pinot Gris de la Staţiunea de Cercetare de la Murfatlar.

În total, dacă e vorba strict de medaliile de aur, trebuie spus că marii câştigători au fost Cramele Recaş – cu patru medalii, Jidvei, Gârboiu, Wine Princess, şi Vincon – cu câte două medalii, iar Crama Oprişor, Ferdi, Rovit, Staţiunea de Cercetare Blaj, Vigna şi Domeniile Sâmbureşti cu câte o medalie.