UPDATE. In jurul pranzului, fundatia Romanian Angel Appeal, unul din cazurile prezentate mai jos, ne-a anuntat ca a primit banii pe doua din cele patru cereri de rambursare, pe cele doua proiecte sustinute din bani europeni. De asemenea, reprezentantul organizatiei ne-a precizat ca datoriile pe care RAA le-a acumulat din luna februarie nu vor putea fi stinse integral cu acesti bani.
Reamintim ca, aseara, si fundatia ALIAT ne-a transmis ca a primit banii pe ultima cerere de rambursare pe proiectul cu centrele de tratare si reintegrare sociala a persoanelor dependente de alcool, finantat din bani europeni.
–
Încă de acum două săptămâni, organizaţiile non-guvernamentale trăgeau un semnal de alarmă către autorităţile române, explicând că proiectele lor, care îmbunătăţesc situaţia persoanelor defavorizate, sunt în pericol de a fi suspendate, din cauză că nu le mai sunt rambursate cheltuielile.
Acest lucru se întâmplă după ce Uniunea Europeană a blocat plăţile pe proiectele finanţate din fonduri europene. În mod firesc, guvernul ar fi trebuit să preia rambursarea cheltuielilor către ONG-uri, aşa cum s-a stipulat în contractele semnate de asociaţii. Totuşi, până în momentul de faţă, organizaţiile nu şi-au primit banii, iar proiectele care sprijină reintegrarea socială a unor persoane cu diferite probleme sau reinserţia pe piaţa muncii a unor femei şomere vor fi oprite în cel mult două luni, estimează organizaţiile non-profit.
În ciuda solicitărilor repetate formulate de reporterul RL către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU) şi către Biroul de Presă al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, privind problema rambursării plăţilor în proiectele cu fonduri europene, la redacţia nu s-a primit nici un răspuns până la închiderea ediţiei.
ONG: „Statul român ne datorează jumătate de milion de euro”
Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA) derulează, în parteneriat cu Ministerul Muncii, două proiecte care vizează categorii vulnerabile: unul se adresează femeilor şomere sau casnice, pe care încearcă să le insereze pe piaţa muncii, printr-un program de calificare ca bone („Femei pentru femei – Program naţional de calificare şi acreditare a femeilor în ocupaţia de baby-sitter”)- în valoare de aproximativ 19,7 milioare lei, iar celălalt se adresează copiilor şi tinerilor cu autism- fundaţia a deschis centre de diagnosticare şi tratament gratuite în 35 de judeţe şi Bucureşti („Şi ei trebuie să aibă o şansă”)- în valoare de 11,3 milioane lei. Deşi, până în prezent, cele două proiecte s-au bucurat de succes pe plan social, acum, organizaţia se vede nevoită ca, dacă nu va primi o parte din plăţile declarate eligibile, să sisteze proiectele.
În cadrul programului „Şcoala bonelor”, demarat în octombrie 2010 şi programat să se încheie în septembrie 2013, 515 femei au primit certificat de calificare în îngrijirea copilului, după un curs de 10 săptămâni, iar o parte dintre ele s-au şi angajat în domeniu. În ceea ce priveşte proiectul care vizează tratarea şi reinserţia socială a tinerilor cu autism, până în prezent, 415 copii au beneficiat de tratament.
Din luna februarie, RAA susţine proiectele din fonduri proprii, pentru că, deşi au primit până acum aviz favorabil pe patru cereri de rambursare, nu au văzut nici un leu din investiţii, aşa cum explică directorul general al organizaţiei si managerul proiectului „Scoala Bonelor”, Silvia Asandi, pentru România Liberă. „Statul român ne datorează jumătate de milion de euro, adunând cheltuielile pe care noi le-am făcut pe cele două proiecte”, arată ea.
Asociaţia a strâns, până acum, datorii către furnizori în valoare de 250.000 euro, iar cursantele care au absolvit în luna iunie nu şi-au mai primit indemnizaţia de 900 lei, garantată prin contract, în cadrul proiectului „Şcoala Bonelor” (în acest proiect, femeile înscrise primesc în total o indemnizaţie de 1.200 lei, pe durata de 10 săptămâni a cursului, din care 300 lei îi primesc în prima lună de curs, iar restul de 900 lei la absolvire, dacă nu au absenţe şi au note mari la examen, n.r.).
În prezent, aproximativ 700 de femei aşteaptă să înceapă cursurile în cadrul proiectului „Şcoala bonelor”- care ar fi trebuit să se ţină încă de la începutul lunii septembrie.
„Noi ştim regulile jocului, noi am semnat în cunoştinţă de cauză contractele cu AM POSDRU, dar, după cum vedeţi, regulile jocului se schimbă din mers. În acest moment, suntem blocaţi, e vorba de mulţi oameni cu probleme cărora le este refuzată o şansă care le-ar putea schimba viaţa”, explică directorul Silvia Asandi.
Şi managerul proiectului care vizează tinerii cu autism, Adela Tarpan, arată că situaţia în care se află organizaţia RAA caracterizează întregul sector non-profit. „Nu doar se discreditează munca organizaţiilor non-guvernamentale, dar ele şi-au pus în pericol fondurile, experienţa şi personalul; ne-am mai fi gândit acum doi ani, dacă ştiam că se va întâmpla asta”, puntează Adela Tarpan.
În proiectul „Şi ei trebuie să aibă o şansă”, în care au fost instruiţi 588 de specialişti în terapii de recuperare a persoanelor cu autism, au fost deschise 40 de centre de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu autism (35 judeţe şi încă cinci în Bucureşti), managerul Adela Tarpan povesteşte că nici măcar nu au bani pentru tipărirea broşurilor care anunţă existenţa centrelor şi că părinţii află despre ele din întâmplare.
„Nu avem salarii nesimţite”
Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) trece printr-o situaţie similară. Organizaţia implementează proiectul „Centrul de incluziune socială pentru persoanele dependente de alcool”, în cadrul căruia au fost deschise două centre gratuite de tratament şi reintegrare socială în Bucureşti şi Târgovişte. Până acum, organizaţia a ajutat peste 800 de persoane şi a instruit peste 300 de medici de familie. „Nu avem salarii nesimţite şi nu am făcut achiziţii de maşini, utilaje, aşa cum crede lumea despre toate proiectele POSDRU. Ultima rambursare semnificativă a fost în 30 aprilie”, explică, pentru România Liberă, Viorel Roman, director executiv al ALIAT.
UPDATE. ALIAT ne-a anunţat, în urmă cu câteva ore, că asociaţia a primit şi banii pentru ultima cerere de rambursare.
În ultimele patru luni, Viorel Roman a plătit cu 33% mai puţin la salarii, iar organizaţia a adunat datorii la chirii şi la plata contribuţiilor către stat. „Dacă această situaţie va mai continua o lună-două, ne vedem în situaţia de a suspenda proiectul. Pericolul cel mai mare este ca aceşti oameni care au fost instruiţi şi au o experienţă în lucrul cu persoanele dependente de alcool să fie nevoiţi să plece, iar beneficiarii care se află în tratament să nu mai poată avea asistenţă”, arată Viorel Roman.
Colegul care se ocupă de cereri e în concediu
La solicitările ALIAT către AM POSDRU, reprezentantului organizaţiei i s-a spus: „Nu ştim”, „nu avem informaţii”, „aşteptăm decizia”. „Şi îi cred. Lucrurile se decid undeva mai sus”, arată Viorel Roman.
„Ni se spun lucruri absolut hilare: e un singur coleg care are listele, e colegul plecat în concediu„, povesteşte Adela Tarpan, de la RAA.
Consecinţe
Totuşi, dincolo de prestigiul şi profesioniştii care lucrează în organizaţiile non-profit, cei mai afectaţi sunt beneficiarii.
65.000 şomeri, 15.000 de potenţiali iniţiatori de afaceri, 6.500 de unităţi şcolare, 70 universităţi, 150.000 de studenţi şi 830 de întreprinderi sociale sunt afectate de blocarea plăţilor UE, arată un studiu efectuat de Structural Consulting Group, Academia de Advocacy şi Coaliţia ONG-urilor pentru Fonduri Structurale.
Aşa cum explică una din beneficiarele programului „Şcoala Bonelor” pentru România Liberă, subvenţia de 900 lei era „binevenită”. Doamna Maria B. are 63 de ani, este din Bucureşti şi a ieşit la pensie anul trecut. Ea a ales să urmeze cursul de recalificare ca bonă pentru a-şi putea asigura un trai decent. Doamna nu şi-a primit, până acum, subvenţia precizată în contractul încheiat cu RAA, din cauză că asociaţia, la rândul ei, nu şi-a primit banii investiţi.
Şi Camelia B., din Olteniţa, are o problemă similară. Are un copil cu autism, iar, aşa cum explică ea, centrul de tratament al RAA este „ultima ei şansă”. „Am întrebat psihologi din oraşul nostru, dar nu ştiau de existenţa acestor centre. V-am găsit pe Internet şi mi-am făcut curaj să vă scriu”, spune femeia, într-un e-mail către organizaţie. Din cauză că RAA nu are bani să promoveze centrele, părinţii copiilor care au nevoie de ajutor află despre tratamente pur întâmplător.
Cel puţin 75 milioane de euro trebuie alocaţi de Guvern în perioada următoare pentru salvarea a 3.000 de proiecte cu impact social major, din care Comisia Europeană şi-a retras parţial finanţarea, după ce nu a mai efectuat plăţi din luna iulie, ca urmare a fraudelor constatate în cadrul programului, au arătat mai multe organizaţii non-guvernamentale. Plăţile trebuiau să fie preluate de Guvern, însă acesta, la rândul său, este presat de menţinerea unui deficit bugetar agreat deja cu Fondul Monetar Internaţional.
Citeşte şi Unda de şoc a fraudelor cu banii UE
