14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăLifestyleFoodREPORTAJ de Grigore Cartianu: România de peste granițe. Milioanele de oameni care...

REPORTAJ de Grigore Cartianu: România de peste granițe. Milioanele de oameni care ne lipsesc | VOCEA DIASPOREI

Îi spunem generic diaspora. E răspândită în aproape 200 de țări și cuprinde multe milioane de oameni. Câte milioane? Imposibil de dat un răspuns exact. Numărul lor depinde de multe variabile.

Limitele diasporei române sunt: minimum 5 milioane, maximum 12 milioane. „Minimum“ înseamnă românii care s-au stabilit oficial în afara granițelor României, unde lucrează, fac credite, au conturi bancare, plătesc taxe și votează. Și – condiție suplimentară – dețin cetățenia română.

Ca să ajungem la „maximum“, îi adăugăm pe românii care au renunțat la cetățenia română – în țările care nu permit dubla sau multipla cetățenie –, pe cei născuți în străinătate din părinți români – căpătând cetățenia statului-gazdă – și pe cei care și-au păstrat rezidența română chiar dacă stau mai mult în afara granițelor.

O cifră onestă: 8 milioane

Imposibilitatea de a stabili cu precizie numărul românilor din diaspora este dată și de dinamica fluxurilor migraționiste. Sunt sute de mii de oameni care se mută de colo-colo, în funcție de oportunitățile de pe piața muncii.

Mulți compatrioți stau parțial în România, parțial în diaspora – muncitorii sezonieri, de exemplu. Una peste alta, o analiză serioasă poate fi așezată pe un reper rezonabil: 8 milioane de români „diasporeni“.


Citește și: Vocea diasporei: O dezbatere revelatoare | OPINIE

Niciun partid politic important din România nu e astăzi capabil să cristalizeze acest deziderat major, să facă din el prealabilul oricărui program de guvernare. Când mă uit azi la PSD, văd succesorul PCR, cu tot arsenalul de promisiuni fără acoperire, de minciuni, de manipulări, de megalomanie deșănțată, de calomniere și compromitere a tot ce este valoare, competență, merit, muncă cinstită … citește mai departe aici …​


E tot mai greu să-i consideri români pe cei aflați la a treia sau a patra generație de români-americani, de exemplu. Pe mulți dintre aceștia nu-i mai cheamă Ion, Maria, Gheorghe sau Elena, ci Timothy, Samantha, John sau Hellen. Unii nici nu mai vorbesc românește. De aceea, e greu să vorbim despre 12 milioane de români în diaspora. Dar 8 milioane sunt sigur!

O jumătate de milion de basarabeni au redevenit români

Termenul de „diaspora“ nu este acceptat de românii din țările învecinate: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria. Aceștia se consideră români-români, fie că locuiesc la Gyula sau pe Valea Timocului.

Un caz special este cel al românilor din Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herța și Cadrilater. Aceștia au un argument imbatabil: ei nu au părăsit România, ci au rămas pe loc, dar s-au trezit în alte țări! Regiunile lor au fost rupte de România în 1940, în urma odiosului pact Ribbentrop-
Molotov. Beneficiarele momentului au fost URSS și Bulgaria.

O jumătate de secol mai târziu, după destrămarea Uniunii Sovietice, teritoriile ocupate de aceasta au fost repartizate Republicii Moldova (Basarabia), respectiv Ucrainei (nordul Bucovinei și ținutul Herța), devenite țări independente.

Scăpați din chingile fostului imperiu bolșevic, românii din fosta URSS au căpătat o nouă perspectivă: redobândirea cetățeniei române. Reticent la început, statul român a devenit apoi mult mai activ în aceas­tă direcție. Buna cooperare cu autoritățile de la Chișinău, ani de-a rândul, a dus la un fenomen de masă.

Astfel, în primii 13 ani (1991-2014) fuseseră soluționate 445.000 de dosare, cu o accelerare în ultimii ani. Cifrele au fost confirmate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), de la Chișinău.

În perioada 1991-2012 au fost soluționate, cu decizie definitivă, 323.049 de dosare. Covârșitoarea lor majoritate au fost rezolvate pozitiv (au fost puține respingeri), astfel încât aproape toate au dus la redobândirea cetățeniei române.

În anul 2012 au fost soluționate cele mai multe dosare: 73.861. A urmat o ușoară scădere a ritmului: 60.387 de dosare soluționate în 2013, respectiv 61.509 în 2014.

Atenție, însă: numărul cetățenilor români proveniți din fostele teritorii românești este mai mare decât cel oficial, întrucât nu se realizează statistici separate pentru copiii minori, aceștia fiind incluși în dosarele părinților.

Italia romena, España rumana

Cele mai mari comunități ale diasporei române sunt cele din două țări latine: Italia și Spania. Oficial, aici trăiesc puțin peste două milioane de români (Italia – 1.290.000, Spania – 798.000). În realitate, în cele două peninsule s-au stabilit, definitiv sau temporar, aproape 3 milioane de români. Nu toți au, însă, documente de ședere complete.

Marile comunități românești din Italia și Spania sunt de dată destul de recentă. Migrația postcomunistă a fost mai greoaie în primii 17 ani, dar s-a accelerat începând din 2007, când România a devenit membră a Uniunii Europene, iar granițele, practic, au dispărut.

În Italia, cei mai mulți români sunt în zona marilor orașe, unde se găsește mai ușor de muncă: Roma, Torino, Milano, Verona, Padova, Bologna, Florența etc.

În Spania, cea mai mare densitate românească se află în zona capitalei Madrid, cu salba sa de orășele în care se vorbește românește: Torrejon de Ardoz, Coslada, Arganda del Rey, Azuqueca de Henares etc. Importante comunități românești sunt la Castellon, Valencia, Barcelona, Zaragoza etc. Pe continentul european, prezențe românești masive mai sunt în Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Belgia și Austria.

Diaspora americană: patru valuri de migrație

Un rol central în „România de peste granițe“ îl are diaspora americană. Români există în toate țările de pe continentul american, dar cu adevărat importante sunt comunitățile din SUA și Canada.

Oficial, acestea totalizează 895.000 de români (650.000 în SUA, 245.000 în Canada). Neoficial, doar în Statele Unite trăiesc aproape un milion de români, iar în Canada peste 400.000.

Diaspora româno-americană s-a format prin suprapunerea a patru plăci tectonice, constituite în tot atâtea valuri de migrație.

1. A doua jumătate a secolului al XIX-lea: zeci de mii de români, mai ales din teritoriile aflate sub administrație austro-ungară (Transilvania, Banat, Bucovina). Unii au lucrat câțiva ani și s-au întors „cu bilet de vapor și cu bani pentru câteva hectare de pământ“, alții și-au prelungit șederea ori s-au hotărât să rămână definitiv. Aceștia s-au așezat în special în orașele industriale din zona Marilor lacuri (Detroit, Cleveland, Chicago).

Românii din Regat (de la sud și de la est de Carpați), printre care mulți evrei, s-au așezat mai ales pe Coasta de Est (New York, Boston, Philadelphia). Acest val s-a prelungit până la izbucnirea Primului Război Mondial, ajungând la 150.000 de migranți.

2. După cel de-al Doilea Război Mondial: emigrația a avut o componentă ideologică, anticomunistă. America a fost o destinație favorită pentru românii care fugeau de prigoana bolșevică. Aceștia s-au așezat mai ales în New York, California și Florida.

3. Ultimul deceniu al comunismului (1980-1989): pentru a încasa valută și pentru a scăpa de voci incomode, regimul Ceaușescu a aprobat plecarea a mii de români. Și aceasta e considerată o emigrație politică.

4. După 1989: emigrația economică. Înainte ca Europa Occidentală să-și fi deschis porțile pentru cetățenii români, atracția numărul unu o reprezenta tot America. Bursele pentru studenți și programul „Loteria Vizelor“ au creat o emigrație de dată recentă.

La recensământul din anul 2000, peste 340.000 de americani cu vârste de peste 5 ani (0,11% din totalul populației) s-au declarat vorbitori de limba română, care a devenit astfel a 21-a limbă vorbită în Statele Unite.

Statele americane cu zece cele mai mari comunități românești sunt: New York (162.000), California (128.500), Florida (122.000), Michigan (120.000), Pennsylvania (115.000), Illinois (110.000), Delaware (85.000), Ohio (84.000), Georgia (48.000) etc.

 

 

 

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă