29.5 C
București
miercuri, 24 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodReforma agrara in Macedonia, o tara la marginea Europei

Reforma agrara in Macedonia, o tara la marginea Europei

» Reforma agrara!… Cate guverne macedonene nu au repetat aceasta formula magica, unele chiar crezand in eficacitatea ei, cel mai recent fiind in ultimii trei ani guvernul lui Nikola Gruevski, care a tot vorbit despre cele 100 milioane euro care ar fi trebuit sa fie distribuite ca subventii pentru tarani si pentru intreprinderile agricole. In acelasi timp, toata lumea stie in ce masura agricultura Macedoniei a fost neglijata si cum au lipsit pana si sumele care ar fi permis cele mai elementare subventii.

» Taranii au ramas prizonierii mafiilor legumelor si fructelor, care le-au dictat preturile asa cum au vrut, in vreme ce producatorii de lapte au fost jecmaniti prin monopolul exercitat de fabrica de lapte de la Bitola, iar cultivatorii de tutun s-au spetit vreme de un deceniu primind constant acelasi pret infim de la intermediari.

Lucrurile au inceput in final sa se miste de cand politicienii au realizat ca 40% din populatia activa lucreaza in agricultura sau exercita activitati legate de agricultura si ca, in acelasi timp, Uniunea Europeana, la care Macedonia aspira, isi dedica subventiilor din agricultura mai bine de jumatate din bugetul anual de 100 miliarde euro.
Agricultura Macedoniei prezinta acelasi aspect ca si cea a multor tari din Balcani: terenurile sunt faramitate intr-o puzderie de ferme mici, familiale, circa 80% din acestea nedepasind 1,5 hectare. Fermele statului, mult mai mari, sunt in buna parte abandonate sau nu pot functiona cum se cuvine din pricina datoriilor, a lipsei de mana de lucru si a utilajului mult prea invechit.

Privatizarea complexurilor agricole ale statului a demarat lent si continua si astazi. Intregul proces al privatizarii acestor complexuri agricole, numite in Macedonia "combinate", a fost pornit fara o consultare prealabila si fara o strategie definita la nivel guvernamental. Fara sprijinul statului, aceste combinate agricole privatizate stagneaza, iar sistemele de irigatii s-au deteriorat pana intr-acolo incat majoritatea nu mai sunt functionale. Astfel, daca pana in 1990 circa 28% din suprafata agricola a tarii era irigata, astazi terenurile irigate mai reprezinta doar intre 4-7% din total.

In termeni de suprafata, Macedonia este mai mica decat Republica Moldova, neavand decat 25.000 de km patrati si o populatie de doua milioane de locuitori. somajul depaseste 30%, iar venitul mediu al familiilor care lucreaza in agricultura este de aproximativ 250 euro pe luna. Agricultura a jucat intotdeauna un mare rol in economia Macedoniei, fiind un domeniu cu o productie relativ constanta si care a permis absorbirea socurilor produse de diferitele schimbari. Oficial, agricultura reprezinta circa 13% din Produsul Intern Brut si, tot oficial, o cincime din forta de munca lucreaza in agricultura, insa Comisia Europeana, care a acceptat sa ii acorde Macedoniei statutul de tara candidata, estimeaza ca cifra reala a persoanelor care lucreaza in agricultura este dublul celei oficiale, altfel zis, 40%.

Un numar enorm de familii cultiva tutun. De altfel, numarul fermelor care cultiva tutun destinat exportului depaseste 27.000, ceea ce inseamna cel putin 27.000 de familii angajate in cultivarea tutunului. Tutunul este un important sector al economiei Macedoniei, iar recentele modificari ale legislatiei europene au dezechilibrat acest sector. si aici Macedonia se regaseste izolata, fara un ajutor temeinic si fara mijloacele de a recicla si a reconverti spre alte sectoare o parte importanta a fortei de munca a tarii.

Pe langa tutun, legume si fructe, Macedonia mai exporta vin si branzeturi, multe dintre produsele lactate fiind, de altfel, identice, chiar si lingvistic, cu cele din Romania, ceea ce poate constitui un argument in favoarea unui lung contact cultural intre macedoneni si romanii nord-dunareni. Astfel, printre branzeturile produse in Macedonia si care intampina un oarecare succes in strainatate se numara "urda" si "cascavalul".

O economie greu de cifrat
Inflatia a fost mentinuta in permanenta la un nivel coborat, izolarea politica a tarii a insemnat in acelasi timp si o izolare bancara, iar moneda locala, denarul, a fost in mod constant legata de o moneda straina, initial dolarul, apoi marca germana si, in sfarsit, in ultimii ani, euro. Eforturile fiscale ale Macedoniei si felul in care, in ciuda lantului de probleme politice si de alta natura, denarul nu a avut de infruntat o hiperinflatie, cum s-a intamplat cu alte sisteme financiare din zona, au facut ca Macedonia sa fie laudata atat de Fondul Monetar International, cat si de Banca Mondiala. Din 2002, Macedonia este si membru in Organizatia Mondiala a Comertului si tot de atunci a inceput sa beneficieze de un Acord de Asociere cu Uniunea Europeana, in virtutea caruia poate exporta in UE fara a plati taxe.

O economie predominant agrara
Macedonia a avut in timpul comunismului o economie predominant agrara, peste care se grefasera cateva combinate industriale, insa, o data cu inceperea razboaielor care au marcat faramitarea Iugoslaviei, producatorii si agricultorii macedoneni nu si-au mai putut trimite produsele spre nord, de-a lungul axei de comunicatii construite in timpul comunismului. Dupa ce se imbunatatise relativ incepand din 1996, economia Macedoniei a fost din nou atinsa, in 1999-2000, de efectele regionale ale razboiului din Kosovo, efecte agravate dupa aceea de scurtul razboi civil macedonean din 2001. Pentru a sugera o imagine a ceea ce a reprezentat povara razboiului din Kosovo pentru Macedonia, ajunge sa spunem ca, in 1999, Macedonia, o tarisoara cu doua milioane de locuitori, din care aproape o treime sunt albanezi, a adapostit peste 350.000 de refugiati albanezi din Kosovo.
In domeniul agricol si in cel alimentar Macedonia este autosuficienta. La fel in cel al energiei, dat fiind ca tara foloseste in continuare, pe scara larga, carbunele, care este extras in cantitati suficiente. O mare parte a fluxului valutar care ajunge in Macedonia provine de la lucratorii locali plecati la munca in Europa Occidentala. Printre paradoxurile care abunda in cazul Macedoniei se numara si acela ca, in ciuda relatiilor execrabile cu Grecia vecina, care ii blocheaza intrarea in NATO si in UE cata vreme nu isi schimba numele, Macedonia beneficiaza deja de nenumarate contracte private ale unor firme locale cu unele grecesti, care vor sa faca afaceri fara a se amesteca politic. Mari schimbari in economie au aparut deja. Potrivit unor estimari recente, agricultura nu ar reprezenta astazi decat 20% din PIB, in vreme ce industria reprezinta in continuare 39%. Ceea ce a disparut insa din agricultura a trecut in servicii, acestea reprezentand  astazi 41% din PIB-ul intregii tari, lucru care nu poate fi interpretat decat ca un semn vadit de "europenizare".

STANDARDE
» Vinurile macedonene
Macedonia este o mare producatoare de vinuri, care, in general, nu sunt cu nimic mai prejos de cele din Bulgaria sau din alte tari vecine, dar care nu sunt comercializate cum ar merita si nu se bucura de nici un fel de publicitate in afara tarii. Vinurile macedonene erau foarte apreciate in antichitate, insa soiurile de astazi nu descind direct din cele vechi, ci sunt soiuri noi, importate dupa epidemia de filoxera de la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX. Majoritatea viticultorilor macedoneni insa nu produc ei insisi vin, ci furnizeaza struguri producatorilor din regiunea lor. Tot asa, Macedonia nu profita pe deplin de cotele europene de care ar putea dispune. Macedonia poate astfel exporta in UE doua milioane de litri de vin imbuteliat pe an, la care se adauga 38 de milioane de litri de vin en-gros, precum si doua milioane de litri de suc de struguri si must exportat in Bulgaria vecina pentru productia de vin bulgara, care dispune deja de o nisa solida pe pietele europene.

Dan Alexe
Dan Alexehttp://dan-alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă