Subiectul este atât de exploziv din punct de vedere politic încât este neobişnuit faptul că o instituţie precum armata germană foloseşte conceptul de Peak Oil. Departamentul pentru Analize de Viitor, care ţine de Centrul pentru Transformarea Armatei, a analizat pentru prima oară dimensiunile problemei Peak Oil la nivel de politică de securitate. Grupul de autori, condus de locotenent colonelul Thomas Will, descrie în acest studiu consecinţele unei penurii ireversibile de materii prime, parţial cu cuvinte dramatice. Ei avertizează asupra deplasării echilibrului global de putere, a unor noi „relaţii de dependenţă”, a unei pierderi în importanţă în cadrul naţiunilor occidentale industrializate, a unei „prăbuşiri complete a pieţelor” precum şi asupra unor grave crize economice şi politice, potrivit Der Spiegel, citat de Agerpres.
Studiul, a cărui autenticitate a fost confirmată de surse guvernamentale, nu era destinat publicării, fiind vorba, aşa cum se spune, de o evaluare pur ştiinţifică. Cercetarea Bundeswehrului indică o paralelă cu un caz din Marea Britanie unde, săptămâna trecută, ziarul Guardian relata despre faptul că Departamentul pentru Energie şi Schimbare Climatică (DECC) ar ţine sub cheie nişte documente din care reiese că guvernul britanic îşi face griji mai mari decât recunoaşte referitor la o viitoare criză de materii prime. Conform respectivelor documente, DECC, Bank of England, Ministerul britanic al Apărării şi reprezentanţii industriei ar lucra la un plan de criză, care să se ocupe de consecinţele unor posibile penurii în alimentarea cu materii prime. O purtătoare de cuvânt a DECC a încercat însă să minimalizeze importanţa afacerii, afirmând că ar fi vorba de o „rutină”, fără implicaţii politice.
Nici studiul Bundeswehrului nu urmează să aibă consecinţe politice directe, însă el arată faptul că guvernul se teme de posibilitatea apariţiei rapide a unor penurii în alimentarea cu materii prime. În document se scrie astfel că există „o anume probabilitate ca aşa-numitul Peak Oil (vârful exploatărilor petroliere) să fie localizat deja în jurul lui 2010, în timp ce efectele la nivel de politică de securitate pot fi aşteptate cu o întârziere de 15 până la 30 de ani”. Prognoza Bundeswehrului coincide cu prognozele unor savanţi renumiţi, care pleacă de la ideea că producţia mondială de petrol ori a depăşit deja zenitul său ori o va face în anul în curs.
Expertul în materie de petrol Steffen Bukold a evaluat rezultatele studiului Bundeswehrului, un rezumat al acestora putând fi citit în cele ce urmează. Conform grupului de experţi al Bundeswehrului, petrolul va deveni un factor decisiv în rearanjarea relaţiilor internaţionale. „Importanţa relativă a ţărilor producătoare în cadrul sistemului internaţional creşte iar acestea se folosesc de avantajele apărute pentru a construi spaţii de manevră la nivel politic intern şi extern şi pentru a ocupa o poziţie de putere dominantă nouă sau în ascensiune, eventual de putere globală”, scrie documentul. Pentru importatorii de petrol o concurenţă mai mare pentru resurse înseamnă o concurenţă mai mare pentru favorul ţărilor producătoare, acestora din urmă deschizându-li-se prin aceasta o „Window of Opportunity” (fereastră de oportunităţi), pe care o pot folosi pentru impunerea unor scopuri politice, economice sau ideologice. Dat fiind că această fereastră de timp este deschisă doar pe o perioadă de timp limitată, „s-ar putea ajunge la o impunere mai ofensivă a intereselor proprii din partea ţărilor producătoare”, se spune în document. Grupul de experţi se aşteaptă ca urmarea unei penurii de alimentare cu materii prime să ducă la un regres al liberalizării pieţei energetice. Relaţiile bilaterale, condiţionate, de furnizare de materii prime precum şi parteneriatele privilegiate vor reveni în prim plan, la fel ca înainte de crizele petroliere din anii „70”, scrie mai departe documentul german.
Autorii studiului sunt de părere că, în condiţiile în care transportul de mărfuri depinde de petrol, comerţul ameninţă să se scumpească puternic, urmarea putând fi probleme la alimentarea cu bunuri existenţiale, precum alimentele. Dat fiind că de petrol este nevoie direct sau indirect pentru producerea a 95 la sută din bunurile industriale, şocurile la nivel de preţ ameninţă mai toate sectoarele industriale, „pe termen mediu urmând să se prăbuşească sistemul economic global şi orice economie organizată pe criterii de piaţă”. Dat fiind că aproape toate ramurile economice depind puternic de petrol, Peak Oil ar putea duce la „o prăbuşire parţială sau completă a pieţelor”, arată studiul. O alternativă la aceasta ar putea fi înlocuirea pe termen scurt a mecanismelor de piaţă cu raţionalizări impuse de stat şi distribuţia bunurilor importante sau chiar elaborarea de planuri de producţie şi alte măsuri forţate.
Studiul are în vedere probabil ca un mare număr de state să nu fie în stare să facă la timp şi la nivelul cerut investiţiile necesare pentru o trecere la altă sursă de energie, un crash economic în unele regiuni ale lumii urmând să afecteze şi Germania. Studiul îşi face griji şi referitor la menţinerea democraţiei, în condiţiile în care o parte a populaţiei ar putea percepe transformările generate de Peak Oil drept o „criză generală a sistemului”, lucru care creează „un spaţiu pentru alternative ideologice şi extremiste la formele de stat existente”. Este probabilă o fragmentare a păturilor de populaţie afectate, „ceea ce ar putea duce în caz extrem la conflicte deschise”.
Scenariul preconizat de studiu este unul dramatic. Şi mai explozive din punct de vedere politic sunt recomandările către guvern, pe care experţii în energie le extrag din acest scenariu. Ei presupun astfel că statele dependente de importul de petrol vor fi constrânse la mai mult pragmatism vizavi de furnizori. În cazul Germaniei, aceasta ar însemna o atitudine concesivă faţă de obiectivele de politică externă ale Rusiei şi mai multă reţinere în politica referitoare la Israel, pentru a nu ofensa partenerii arabi.
Pentru a-şi asigura propria sa securitate în alimentarea cu materii prime, Germania ar trebuie să fie concesivă vizavi de obiectivele de politică externă ale Moscovei şi să rişte o afectare a relaţiei cu Polonia şi cu alte ţări ca ea, sunt de părere autorii studiului.
Peak Oil va infuenţa considerabil politica germană în Orientul Mijlociu, relaţiile mai intense cu ţări producătoare de petrol precum Iranul şi Arabia Saudită urmând să afecteze relaţia germano-israeliană, în funcţie de intensitatea schimbării de politică, conchid autorii studiului.
