Dacă toată lumea se gândeşte la Valentine’s day ca la petrecerea îndrăgostiţilor, există şi cupluri care în această zi au hotărât să pună capăt căsniciei. Multe poveşti de iubire care au început pasional în urmă cu câţiva ani s-au sfârşit ieri printr-un proces de divorţ. Dincolo de maratonul petrecerilor care au loc prin cluburi în aceste zile până de Dragobete, ziarul „România liberă” a încercat să arate şi o altă perspectivă a Valentine’s Day. Nu una a mariajelor de probă, în care se dau certificate de căsătorie valabile o zi, ci una a căsniciilor reale, care se destramă din cauza infidelităţilor, violenţei, alcoolului, certurilor provenite de la bani. În România, din patru căsătorii încheiate, una se termină în divorţ. Situaţia este cu mult mai gravă decât în urmă două decenii, când rareori se ajungea la despărţire. Din 18 căsnicii oficiate, doar una sfârşea la tribunal. Societatea era mai aşezată, tentaţiile mai puţine. „Stilul de viaţă era diferit, iar rolurile pe care le avea fiecare partener în cuplu era bine stabilit. Acum, femeile se supără, de exemplu, dacă soţul nu le ajută la spălatul vaselor sau la curăţenie. Pentru că ambii parteneri lucrează există ambiguităţi legate de roluri. În plus, oamenii călătoresc foarte mult cu serviciul şi nu mai există suficient timp petrecut împreună. Adeseori, cuplurile stau împreună doar ca să resolve chestiuni administrative (facturi, rate, şcoala copilului). Dacă nu mai există timp petrecut în doi, într-un mod plăcut, este normal ca atât de multe relaţii să se erodeze”, spune terapeutul Bogdana Bursuc din Bucureşti. Că lucrurile au luat-o razna în scoietate e lesne de înţeles dacă ai curiozitatea să intri într-o sală de tribunal. La Judecătoria sectorului 1 din Bucureşti, ieri, de Sfântul Valentin, a fost o zi ca oricare alta, în care „Completul de familie” s-a ocupat de obişnuitele sentinţe de divorţ.
„De doi ani stă plecat prin Italia”
Ca de obicei, „distracţia” începe la 8.30 dimineaţa, camera 201, cum treci de un hol lung, pe dreapta. În cinci minute sala e plină ochi de avocaţi în robe negre, însoţiţi de bărbaţi şi femei care vor să divorţeze, să îşi împartă copiii şi bunurile, să pună punct unei căsnicii de coşmar. Stăm înghesuiţi mai ceva ca într-un autobuz, iar pe uşă continuă să intre oameni la fiecare cinci-zece minute. Oare câţi români divorţează, dacă numai aici, la sectorul 1, s-a strâns încă de dimineaţă atâta lume?! „Putem să începem cu divorţurile prin acord”, întreabă un avocat. Judecătoarea consideră că e oportun să rezolve amânările. „Am un dosar pe care l-am amânat data trecută şi am promis că deschid şedinţa cu acesta”, punctează ea. Zis şi făcut. Se mai scurg apoi minute întregi cu „amânările”, iar pe la 10.00 începe „spectacolul”. O femeie cu părul şaten, abia trecută de 30 de ani se pune pe plâns. Printre sughiţuri, îşi începe şi pledoaria.
– Doamna judecător, vă rog să vă pronunţaţi asupra divorţului. De doi ani soţul meu este plecat în Italia. Între timp, doamna judecător, eu mi-am făcut o altă viaţă. Sunt şi însărcinată. Vă rog să mă înţelegeţi.
Lacrimile nu conving însă judecătorul. Soţul nu este totuşi prezent, sentinţa se amână. În dosarul următor, de vină e Spania. „Sunteţi de acord să vedeţi copilul odată la două luni, în weekend, iar sărbătorile să le facă un an cu dumneavoastră, un an cu mama”, este întrebat tatăl, un tânăr cu geacă gri sclipicioasă şi cercel în ureche. „Cercelatul” e de acord, după-amiază are avion, divorţul se încheie.
Martorii, blocaţi în nămeţi
În cazul următor, martorii sunt blocaţi în nămeţi. „Oare se deszăpezeşte până la următorul termen?!”, stă pe gânduri judecătoarea. Martorii stau totuşi în Bucureşti. Mai departe se discută despre partaje. „Au fost vremuri, doamna judecător, când el câştiga mai mult şi ea era studentă. Dacă ea are azi 3.500 de euro salariu, nu înseamnă că i-a avut tot timpul”, susţine avocata pârâtului, adică a fostului soţ. Concluzia este că amândoi au contribuit în mod egal la achiziţionarea bunurilor. Rămâne să se facă evaluarea acestora şi apoi se va hotărî cum vor fi împărţite.
I-a interzis să vadă copilul fiindcă nu i-a mai dat bani de creme
Printre ultimele dosare se numără şi cel al unei familii avute, care îşi dispută copilul. Tatăl consideră că nu petrece suficient de mult timp cu băiatul şi că fosta soţie foloseşte copilul pentru şantaj. „Cum nu îi convine ce spune el, fosta soţie zice că nu-i mai dă băiatul”, confirmă unul dintre martori. Aflăm mai târziu că relaţiile dintre ce doi soţi au început să se tensioneze în urmă cu şase luni, când el nu i-a mai dat bani de crème şi de mese la restaurant. I-a dat totuşi bani de doctor. Copilul se îmbolnăveşte des şi are probleme de vorbire. Un logoped a fost angajat să resolve problema. Judecătoarea ia aminte, dar în lipsa mamei dosarul rămâne în pronunţare.
Judecătorii ruşi au interzis divorţurile de Sf. Valentin
În oraşul industrial Lipetsk, aflat în apropierea graniţei cu Ucraina, funcţionarii stării civile refuză să pronunţe divorţuri în ziua de 14 februarie – ceea ce nu este de mirare: în Rusia, cota divorţurilor a ajuns în 2010 la 4,5 la 1.000 de locuitori, aproape dublu cât în Germania, iar experţii atrag atenţia că „instituţia familiei ruse se află în pericol”.
Directoarea Stării Civile din Lipetsk, Tatiana Tribaceva, este de părere că „familiile care traversează o criză ar trebui să vadă ziua îndrăgostiţilor drept o şansă de a se împăca”.
Ziua de Sfântul Valentin a „prins” la populaţie: 80% dintre ruşi îşi fac mici cadouri în această zi, iar pentru cei tineri ea este la fel de însemnată ca şi Revelionul sau Ziua Femeii (8 martie). Doar biserica ortodoxă se opune sărbătoririi iubirii: 14 februarie este o sărbătoare a comerţului, inventată de industria de publicitate, este de părere arhiepiscopul Ivan Belgorodski.
32.000 de români divorţează în fiecare an
Citiţi şi articolul „Reţeta unei căsnicii care durează de 50 de ani“, despre care „România liberă “ a scris în urmă cu un an.
