» Din punctul de vedere al puterii, nu are nici o importanta daca gangsterii sunt arestati pentru crima sau pentru ca au scuipat pe strada. Important este ca ei sa fie arestati.
» Multi dintre macedonenii bogati de astazi au facut avere in timpul embargoului impus de ONU Iugoslaviei lui Milosevici.
» In afacerile dubioase e amestecata pana si biserica ortodoxa, investigata pentru un fals faliment executat cu acte falsificate.
Recent, "regele tigarilor", barius Seidiu, unul dintre cei mai puternici si influenti gansteri din Macedonia, aflat in arest preventiv si anchetat pentru contrabanda, a fost in cele din urma condamnat pentru ca a comis delictul de a scuipa pe strada. Acest incident absolut suprarealist ar fi trebuit sa arate populatiei ca autoritatile din Macedonia nu mai tolereaza nici un fel de atitudine noncivica. Guvernul a introdus pedepse foarte dure pentru cei care mai scuipa sau arunca hartii pe strada.
Cu toate astea, verdictul a facut sa rada pe toata lumea, oamenii, chiar si cei care nu aveau nici o simpatie pentru acest traficant, intrebandu-se cum ar fi putut el sa-si foloseasca batista din moment ce avea catuse. Dincolo de caracterul ei atat de balcanic, intreaga afacere aminteste de istoria lui Al Capone in SUA, care nu a putut niciodata fi prins in nici una dintre afacerile ilegale uriase pe care le ducea si in nici una dintre crimele asupra carora se faceau anchete, si care a fost arestat si condamnat in cele din urma dupa ce s-a gasit o neregula in declaratiile sale fiscale.
Mafiile macedonene
Macedonia, spre deosebire de celelalte tari din regiune, poate spune ca are o mafie in adevaratul sens al cuvantului, dar nu are o organizatie criminala despre care sa se poata afirma ca s-a infiltrat pana si in sferele cele mai inalte ale puterii. Dat fiind caracterul compozit al tarii, mafiile sunt, la randul lor, extrem de fragmentate. Recent, pe masura ce guvernul a hotarat sa implementeze mai serios legislatia europeana, autoritatile au obtinut chiar o serie de succese in combaterea criminalitatii organizate, iar din punctul de vedere al puterii, nu are nici o importanta daca gangsterii sunt arestati pentru crima sau pentru ca au scuipat pe strada. Important este ca ei sa fie arestati.
La sfarsitul anului trecut, Gordana Jankulovska, care detine portofoliul Internelor in guvernul de coalitie, a anuntat ca in cele 12 luni scurse au fost initiate proceduri legale impotriva a 1.852 de persoane banuite de delicte economice. Majoritatea respectivelor delicte sunt puse in seama diferitelor mafii. Jankulovska a mai spus ca statul pierde din pricina mafiilor peste 100 milioane euro pe an, altfel zis, echivalentul ajutorului anual pe care Macedonia il primeste din partea Uniunii Europene.
Mafiile si puterea
Un om ca "regele tigarilor" Seidiu e doar unul dintre cele mai vizibile si mai colorate personaje ale lumii interlope din Macedonia. El nu ar fi putut insa sa actioneze fara oprelisti vreme atat de indelungata fara o solida protectie de sus, din partea celor a caror misiune este tocmai combaterea criminalitatii organizate. In operatiunea "Cenusa", gratie careia Seidiu a fost arestat si condamnat (chiar daca initial pentru scuipat pe strada), au fost confiscate 25 de tone de tigari de contrabanda si au fost arestate si trimise in fata tribunalului 43 de persoane, dintre care 11 rude apropiate ale lui Seidiu. Pentru a-si vinde si distribui tigarile, Seidiu crease o intreaga retea, in care se aflau nu doar vanzatori ambulanti, ci si oameni care asigurau protectia.
El avea astfel 20 de angajati ce se ocupau numai de contactele cu autoritatile si cu cumpararea protectiei necesare, iar alti 17 aveau in sarcina contactele internationale. In hartiile sale confiscate au fost gasite liste de plati, o intreaga contabilitate cu date si sume platite unor politisti, judecatori, procurori si politisti, totul inscris foarte ordonat, cu suma si data la care a fost facuta fiecare plata. Recent, circa 40 de politisti au fost retrogradati sau dati afara din politie pentru amestecul lor in afacerile unora ca Seidiu.
Originea mafiilor macedonene
In cei 15 ani de independenta, in Macedonia s-a nascut o foarte solida mafie a tigarilor, integrata intr-o complexa retea internationala de traficanti balcanici, fara ca asta sa determine guvernele fragile care s-au succedat la putere sa incerce sa faca ceva pentru a pune capat acestei situatii. In jurul mafiei tutunului au avut loc crime, deturnari de fonduri si spalari de bani. Protectia politica era asigurata, intrucat "gaina cu oua de aur" care era traficul cu tutun de contrabanda avea grija sa lepede din cand in cand oua si in cuferele partidelor aflate la putere. Profiturile devenind uriase, mafia tigarilor a investit masiv in constructii, in urbanism si in firmele de taxi. Recent, operatiunile s-au diversificat foarte mult. S-a descoperit ca in afacerile dubioase e amestecata pana si biserica ortodoxa, care e investigata in acest moment pentru un fals faliment si pentru ca a transferat unor companii private unele proprietati retrocedate de stat, totul fiind executat cu acte falsificate.
Fraude din strainatate
In eterna si sumbra tranzitie macedoneana, care nu da semne ca s-ar incheia, in care economia functioneaza prin afaceri dubioase si investitii care exista numai pe hartie, una dintre fraudele cele mai tulburi a fost cea in care a fost implicata conducerea companiei maghiare de telefonie Matav, care a lansat un parteneriat cu echivalentul sau macedonean Telekom. S-a descoperit ulterior ca reprezentantii din Skopje ai acestui joint-venture au turnat importante sume de bani in buzunarele unor consultanti adusi din Cipru, pentru ca acestia, la randul lor sa creeze impresia ca ar fi avut loc importante negocieri in vederea semnarii unui contract.
Negocierile fictive si studiile de expertiza nescrise, dar platite, au urcat pana la suma de 4 milioane euro, platiti de firma si de guvernul macedonean. La fel de revelator pentru ceea ce poate insemna o "perioada de tranzitie" este si cazul fostului ministru al Apararii Vlado Bucikovski, condamnat recent la trei ani si jumatate de inchisoare pentru coruptie si abuz de putere.
Activitatile mafiei
Multi dintre macedonenii bogati de astazi au facut avere in timpul embargoului impus de ONU Iugoslaviei lui Milosevici. Prin teritoriul Macedoniei au tranzitat ani de-a randul, spre Serbia aflata sub embargo, arme, petrol si produse de prima necesitate. Dupa razboi au venit drogurile, in vreme ce traficul cu tigari si alcool a capatat un nou avant. Tot asa, o data incheiat razboiul, s-au dezvoltat foarte mult prostitutia si traficul cu fapturi umane, inclusiv traficul cu minori destinati prostitutiei. In mod scandalos, o parte a acestei prostitutii ilegale are loc in Kosovo, principalii clienti fiind trupele internationale incartiruite acolo. Prostitutia este insa o solida sursa de venituri chiar si in Macedonia, unde exista multe categorii de prostituate, in functie de clienti.
Preturile pot merge de la 10-15 euro pentru una dintre fetele care bat strazile sau asteapta clientii pe autostrada pana la 500-600 sau chiar mai mult pentru o call girl care accepta numai clienti selecti. Tot asa, un domeniu prosper este cel al imigratiei ilegale, in special din Orientul Apropiat, Macedonia servind drept tara de tranzit.
Mafiile albaneze din Macedonia
Criminalitatea organizata din Macedonia nu poate fi analizata fara a lua in seama compozitia etnica a acestei tari. Mafiile si-au impartit in mod tacit teritoriul, albanezii operand in special in regiunea in care sunt majoritari, in vestul tarii, in vreme ce slavii de limba macedoneana, precum si romii sunt activi in restul tarii. Skopje este, la randul sau, impartit pe cartiere, racketul si contrabanda fiind practicate de fiecare banda printre cei care vorbesc aceeasi limba cu gangsterii. Mafiile albaneze din Macedonia au avut intotdeauna radacini stranse cu Kosovo. In ciuda a ceea ce ne-am putea astepta, albanezii din Macedonia au putine lucruri in comun cu cei din Albania. In timpul comunismului, Albania era o tara total izolata, dictatorul Enver Hoxha avand o atitudine paranoica fata de Iugoslavia lui Tito.
In schimb, albanezii din Macedonia si cei din Kosovo au fost intotdeauna in contact, chiar si dupa ce Macedonia s-a declarat independenta de Iugoslavia lui Milosevici, care ca raspuns a inchis granita dintre cele doua tari. De-a lungul anilor de represiune a albanezilor din Kosovo, acestia se aprovizionau recurgand la albanezii din Kosovo. Structurile politico-economice ale rezistentei din Kosovo aveau astfel solide legaturi cu lumea interlopa. Deseori ar fi fost dificil pentru un observator extern sa defineasca limita dintre simpla delincventa organizata si rezistenta politica. Am intalnit personal, in anii 1990, o serie de mici antreprenori albanezi din Macedonia care plateau sume fixe unor organizatii albaneze care alimentau cuferele rezistentei din Kosovo. Un macelar, de pilda, platea doua mii de marci germane (moneda de referinta de atunci) pe luna.
Este limpede ca, asa cum s-a intamplat si cu IRA in Ulster si Irlanda sau ETA in Tara Bascilor si in Spania, asemenea retele "revolutionare" ajung repede sa nu mai distinga intre contributiile voluntare si racket, intre "taxa de protectie" sau "impozitul revolutionar" si simpla extorcare.
