30.1 C
București
luni, 8 august 2022
AcasăLifestyleFoodGALERIE FOTO: Klaus Iohannis, primul an de mandat la Cotroceni

GALERIE FOTO: Klaus Iohannis, primul an de mandat la Cotroceni

După o victorie surprinzătoare pentru mulţi români la alegerile prezidenţiale din anul 2014, împotriva lui Victor Ponta, Klaus Iohannis s-a confruntat, în primul său an de mandat, cu o criză majoră, declanşată de tragedia din clubul Colectiv, urmată de schimbarea Guvernului cu unul tehnocrat. 

Câştigarea alegerilor

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 2014, învingându-l, în al doilea tur de scrutin, cu 54,43 la sută din voturi, pe premierul în funcţie de atunci, Victor Ponta. Scorul s-a întors în favoarea lui Iohannis abia pe la mijlocul zilei de 16 noiembrie, când la vot au început să iasă tot mai mulţi români, mai ales tineri, revoltați de ceea ce se întâmplase la scrutinul din diaspora în primul tur – cozi uriașe și închiderea secțiilor de votare înainte a apuca toată lumea să voteze, potrivit unui dosar Mediafax.

Prima reacţie a preşedintelui ales după victoria obţinută a venit pe Facebook, acesta devenind, de altfel, modul în care Iohannis a comunicat din ce în ce mai des cu românii după seara de 16 noiembrie. "Am câştigat! Ne-am luat ţara înapoi", a scris atunci Iohannis, adăugând şi un clip în care le mulţumea românilor pentru vot, considerând că acesta este primul pas către o "altfel de Românie". "Votul nostru a fost şi rămâne unul pentru raţiune, pentru dialog şi responsabilitate. Avem ocazia de a-l demonstra şi în fapte!", mai spunea Iohannis în seara victoriei.

Îndepărtarea Guvernului Ponta

Ideea lui Iohannis de schimbare a României a pornit şi cu schimbarea Guvernului. La doar o săptămână după ce a câştigat alegerile, preşedintele, care încă nu îşi preluase mandatul, spunea că speră într-o schimbare a Executivului condus de Victor Ponta cel târziu odată cu alegerile din 2016, însă nu excludea varianta ca majorităţile din Parlament să se reconfigureze chiar din 2015.

"Este nevoie de o schimbare de Guvern, pentru că Guvernul pe care îl avem acum este pur şi simplu ineficient. Este clar că nu este suficient să-mi doresc să avem alt Guvern. (…) După părerea mea, cel târziu în 2016 după alegerile parlamentare va fi partidul meu la guvernare. În anul 2015, este foarte posibil să avem o schimbare a raporturilor în Parlament. Se schimbă raportul puterilor. Este posibil ca în 2015 să ajungem la altă majoritate în Parlament. Formaţiunile din Parlament îşi pot schimba opţiunile", spunea, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis, într-un interviu pentru ProTV.

După preluarea mandatului, atacurile la Cabinetul condus de Victor Ponta au devenit din ce în ce mai clare. În ianuarie 2015, Iohannis repeta că nu face "niciun secret" din faptul că îşi doreşte "Guvernul său", condus de PNL. "Una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine. (…) Un Guvern cu care mă simt confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: «domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..»”, afirma atunci preşedintele.

În discursul public continuau însă declaraţiile potrivit cărora poate colabora "instituţional" cu Victor Ponta, iar întâlnirile dintre preşedinte şi premier erau frecvente. Această situaţie s-a schimbat abia în primăvara anului 2015, când relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat. Scânteia a fost legea privind Codul silvic, discutată la acel moment în Parlament. Premierul Victor Ponta a afirmat într-o emisiune televizată că "lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.

Şeful statului a reacţionat dur: "Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta".

Din acel moment, atacurile dintre cei doi s-au intensificat, culminând cu scandalul cardurilor de sănătate şi al deplasărilor lui Ponta în străinătate fără consultarea preşedintelui.

Relaţia cu PSD în "epoca Dragnea"

După ce Victor Ponta a plecat de la şefia PSD, Liviu Dragnea a încercat, public, să "repare" relaţiile cu Palatul Cotroceni, deteriorate în urma scandalurilor dintre preşedinte şi premier. Dragnea a anunţat o nouă strategie a PSD, care să includă colaborarea cu Klaus Iohannis, dar şi cu PNL. Odată cu această schimbare a politicii social-democraţilor, au apărut şi informaţiile potrivit cărora Liviu Dragnea ar dori şi ar susţine o schimbare a lui Victor Ponta din fruntea Guvernului. Declaraţiile publice ale liderului PSD, pline de echivoc, alimentau aceste zvonuri.

Încă de la începutul lunii septembrie, Dragnea afirma că PSD îşi doreşte în continuare guvernarea, dar nu mai lega exclusiv numele lui Victor Ponta de acest proiect. Au urmat invitaţiile voalate la dialog cu preşedintele Klaus Iohannis pe această temă, însă şeful statului nu a avut nicio reacţie.

"Orice invitaţie care va veni din partea preşedintelui României la PSD, va fi onorată de noi. Orice invitaţie, pe orice temă", a spus Liviu Dragnea, cu privire la atitudinea sa ca preşedinte al PSD, în luna octombrie. Întrebat dacă va onora inclusiv invitaţii pe tema schimbării premierului Victor Ponta din fruntea Guvernului, Dragnea a precizat că PSD "nu îşi permite să refuze" nicio invitaţie.

Potrivit unor surse social-democrate, Liviu Dragnea nu avea un plan clar conturat de a-l schimba pe Victor Ponta, însă ar fi fost dispus să discute acest subiect cu preşedintele Klaus Iohannis. Condiţia era ca şeful statului să facă invitaţia, şi nu PSD. Social-democraţii ar fi încercat să discute cu preşedintele, însă au refuzat ca intermediarul să fie Dan Mihalache, şeful cancelariei prezidenţiale. Liderii PSD au refuzat dialogul cu acesta, moment în care Liviu Dragnea a reluat apelurile publice la preşedintele Klaus Iohannis. Nu a venit însă nicio reacţie.

Primele crize în mandat – tragedia din clubul Colectiv şi schimbarea Guvernului

În noaptea de 30 octombrie avea loc în clubul Colectiv un incendiu în urma căruia au murit, în prima seară, 27 de persoane, iar acum numărul persoanelor decedate a ajuns la 62. Două zile mai târziu, avea loc în Capitală un marş al tăcerii la care au participat aproximativ 8.000 de persoane. După cele trei zile de doliu naţional decretate de Guvern, în 3 noiembrie au ieșit în stradă aproximativ 25.000 de persoane, manifestația fiind anunțată drept una împotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales după declaraţiile acestuia potrivit cărora nu are ce să îşi reproşeze. Manifestanții au cerut atunci și demisiile lui Victor Ponta și Gabriel Oprea.

În aceste condiţii, după ce peste 25.000 de români au ieşit în stradă, în Capitală, Liviu Dragnea s-a consultat, marţi noapte, cu liderii de la vârful PSD şi, în special, cu preşedintele executiv al partidului, Valeriu Zgonea. Concluzia discuţiilor a fost că vicepremierul Gabriel Oprea nu mai poate fi susţinut de PSD în Guvern, iar acesta trebuie să demisioneze. Liderii PSD au discutat cu premierul Victor Ponta, indicându-i ca variantă de ieşire din actuala criză demisia lui Oprea, potrivit unor surse social-democrate. Potrivit surselor citate, Victor Ponta a purtat o discuţie cu vicepremierul Gabriel Oprea, însă acesta a refuzat să demisioneze.

Refuzul lui Oprea nu a schimbat, însă, planul PSD, care hotărâse să nu îl mai susţină pe liderul UNPR. În aceste condiţii, lui Victor Ponta i s-a prezentat, de către Liviu Dragnea, varianta ca întregul Cabinet să demisioneze. În 4 noiembrie, Victor Ponta a decis să accepte această variantă şi să-şi depună mandatul, ducând la demisia întregului Guvern.

De la declanşarea tragediei şi până la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a fost o prezenţă discretă. În seara tragediei, preşedintele a postat un mesaj pe Facebook.

"Sunt cutremurat și profund îndurerat de tragicul eveniment care s-a produs în această seară în centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toți, pentru națiunea noastră și pentru mine personal. În aceste momente dureroase, îmi exprim întreaga compasiune și solidaritate față de familiile celor afectați de această tragedie. Totodată, asigur familiile afectate de acest eveniment zguduitor de întregul sprijin al celor implicați în operațiunile de salvare și îi rog să aibă încredere că instituțiile responsabile depun toate eforturile pentru ca efectele catastrofei să fie cât mai limitate", a scris Iohannis, după mai puţin de două ore de la petrecerea tragediei.

O zi mai târziu, Iohannis a mers la clubul Colectiv, venind cu o nouă reacţie, pe Facebook, care a dat tonul zilelor care aveau să urmeze. "Sunt revoltat că o astfel de tragedie de proporţii s-a putut întâmpla. Nu mai putem continua pe principiul „lasă că merge şi aşa”", a scris preşedintele.

Klaus Iohannis a sprijinit, în declaraţii, şi protestele care aveau loc în ţară. Marţi, în timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris din nou pe Facebook: "Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectate condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă".

Demisia Guvernului, generată de ieșirea oamenilor în stradă, l-a prins pe Klaus Iohannis în mijlocul unei reuniuni diplomatice care avea loc la Palatul Cotroceni. Multe ore mai târziu, preşedintele a susţinut o declaraţie de presă în care a criticat întârzierea cu care a venit gestul lui Victor Ponta.

"A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze. Românii iniţial au răbdat, apoi s-au indignat, iar în final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii. Zeci de mii români au protestat în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pentru a cere lucruri de bun-simţ: demisiile celor vinovaţi, răspunsuri şi clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetăţeni, previzibilă şi transparentă. Următorul guvern trebuie să vină urgent cu soluţii la problemele care i-au scos pe oameni în stradă şi să nu repete greşelile de până acum", a spus preşedintele.

În urma consultărilor cu partidele, dar şi cu societatea civilă, Klaus Iohannis a anunţat numele viitorului premier: fostul comisar european Dacian Cioloş. Decizia a fost ca întregul său Cabinet să fie format din tehnocraţi, partidele fiind excluse din primul eşalon al guvernării. Duminică, 15 noiembrie, Dacian Cioloș a anunțat componența Cabinetului său, care va avea 21 de membri. Printre miniştrii propuşi sunt Lazăr Comănescu – la Externe, Petre Tobă- Interne, Mihnea Motoc- Apărare, Anca Dragu Paliu- Finanţe, Cristina Guseth- Justiţie şi Vasile Dîncu – Dezvoltare Regională. Vasile Dîncu, membru al PSD timp de aproape zece ani, va fi și vicepremier, iar includerea acestuia în Guvern, dar îi poate asigura lui Cioloș susținerea PSD în Parlament.

Cele mai citite

Weekend prelungit. Bugetarii sunt liberi pe 15 august

Ziua de 15 august 2022 este zi liberă de la stat, astfel că majoritatea românilor vor beneficia de o minivacanță la mijlocul acestei luni. Adormirea...

Cât de deschise sunt firmele din România la trendul global cage-free?

Tot mai mulți consumatori și tot mai multe firme refuză să consume, respectiv să folosească ori să vândă ouă marcate cu cifra 3 și...

Securicii fac poc, serviți cu AOC

Reducerea posturilor guvernamentale rămâne doar un enunț de adormit Mitsura. De parcă n-ar exista destule instituții controlate prin acoperiți, guvernanții crează Agenția pentru Operațiuni...
Ultima oră
Pe aceeași temă