37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodFOTO: Detaliile ASASINĂRII magistraţilor Falcone şi Borsellino în atacurile MAFIOTE din '92

FOTO: Detaliile ASASINĂRII magistraţilor Falcone şi Borsellino în atacurile MAFIOTE din ’92

În iulie se împlinesc 20 de ani de la asasinarea magistraţilor italieni Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone, unii dintre cei mai mari opozanţi ai grupărilor mafiote. Cosa Nostra i-a pulverizat prin două atentate care au zguduit Italia. Detaliile „afacerii” erau înspăimântătoare.

După două decenii de la asasinarea celor doi eroi italieni, lucrurile sunt, încă, neclare. Anchetatorii aruncă vina pe serviciile secrete şi pe raţiunile de stat, iar poporul italian aşteaptă, încă, un deznodământ final. Falcone şi Borsellino au reprezentat diada de aur a luptei antimafia. Ambii proveneau dintr-un cartier sărac al oraşului Palermo, şi-au bazat carierele pe lupta împotriva Cosei Nostra şi au împătăşit aceeaşi soartă: au fost ucişi, în 1992, în atacuri cu bombe. Crimele a zguduit întreaga Italie şi opinia publică internaţională. În numărul din 13 noiembrie 2006, revista Time Magazine i-a numit „eroii ultimilor 60 de ani”.

Citeşte şi FOTO INEDITE: Imaginile care prevesteau DEZASTRUL din cel de-al II-lea RĂZBOI MONDIAL

Falcone şi Procesul Maxi

Falcone a fost unul dintre principalii organizatori ai Procesului Maxi, o acţiune de o amploare nemaiîntâlnită în istoria judiciară a Italiei, care a început în 10 februarie 1986 şi a durat mai mult de un an şi jumătate, până pe 16 decembrie 1987. 474 mafioţi au fost acuzaţi iniţial, iar condamnările nu au întârziat să apară. 360 dintre acuzaţi au fost condamnaţi pentru crime grave, iar 119 dintre aceştia au fost condamnaţi in absentia.

Factorul cheie în cadrul procesului a fost mărturia lui Tommaso Buscetta: primul mafiot sicilian care a devenit informator. Într-un fel sau altul, Tommaso Buscetta şi-a asigurat un loc în istoria Italiei, a mafiei italiene şi a marilor procese. După cum ne-au învăţat filmele cu mafioţi, respectul ocupă un rol central în codul „moral” al mafiei italiene. Buscetta l-a preferat pe Falcone pentru destăinuiri deoarece, în timp ce alţi magistraţi l-au „luat de sus”, acesta l-a tratat cu respectul cuvenit unui criminal care s-a hotărât să se transforme şi în trădător. Trădarea, însă, pare să nu aibă, întotdeauna, valenţe negative.

Citeşte şi FOTO: Cât costă şi CUM ARATĂ cele mai scumpe AVIOANE MILITARE din lume

Şi-au unit forţele împotriva Mafiei

Cariera lui Borsellino pare şi mai contondentă pentru Cosa Nostra decât cea a lui Falcone. Paolo Borsellino a devenit, în 1963, cel mai tânăr magistrat din Italia. În 1969, el a ajuns ca pretor la Monreale, unde a lucrat împreună cu Emanuele Basile, căpitan de carabinieri. În 1980, primii mafioţi anchetaţi de Borsellino au fost arestaţi. Basile şi Borsellino au efectuat o anchetă privind contractele trucate la Palermo încheiate în favoarea membrilor Cosa Nostra. La 4 mai 1980, Emanuele Basile a fost asasinat, iar întreaga familie a lui Borsellino a fost pusă sub protecţia poliţiei. În 1980 s-a constituit pool-ul antimafie.

Sub îndrumarea lui Chinnici, din pool făceau parte mai mulţi magistraţi, printre care se numărau şi Falcone, Borsellino, Giuseppe Di Lello, Leonardo Guarnotta sau Giovanni Barrile, dar şi funcţionari ai poliţiei, printre care celebrii Cassara şi Montana. Pool-ul a luat naştere cu scopul de a rezolva problema procurorilor care lucrau separat, fără a se putea realiza un schimb de informaţii între cei care se ocupau de aspecte legate între ele. Pool-ul urma să-şi demonstreze eficienţa în chestiuni precum urmăririle penale coordonate care să poată înfrunta întreg fenomenul mafiot, şi nu doar părţi ale acestuia care erau, de cele mai multe ori, uşor de apărat de către Mafie prin influenţele pe care Cosa Nostra le avea în toate straturile sociale şi politice. Caracatiţa era la putere.

Citeşte şi FOTO: 2.000 de BOMBE ATOMICE au fost detonate. Vezi imagini incredibile de la testele nucleare!

O nouă „armă”: 416 bis

Toţi componenţii pool-ului cereau intervenţia statului, care se lăsa aşteptată. În 1982, deputatul comunist Pio La Torre a fost asasinat. Ministrul de Interne l-a trimis la Palermo pe generalul de Carabinieri Carlo Alberto Dalla Chiesa, care şi-a început cariera oficială chiar împotriva mafiei din Sicilia. După o sută de zile, şi Dalla Chiesa a fost ucis în masacrul din via Carini, iar Parlamentul italian a adoptat legea Rognoni – La Torre, care instituia delictul de asociere mafiotă prin articolul 416 bis din Codul Penal. Pool-ul a exploatat articolul la maximum şi a extins investigaţiile în domeniul bancar şi în cel al spălărilor de bani. Cu mai mulţi ani în urmă, Boris Giuliano deschisese anchetele financiare şi fusese asasinat. Uciderea lui Giuliano era anchetată de către căpitanul Basile atunci când acesta a fost, la rândul său, asasinat de Mafie.

Citeşte şi FOTO: Armele incredibile pe care le au doar americanii. Vezi cum arată şi ce pot să facă!

Falcone şi Borsellino şi-au platit cazarea la închisoare

În 1985, comisarul Giuseppe Montana şi vicechestorul Ninni Cassara au fost ucişi de către Cosa Nostra, la un interval de câteva zile. Pentru protecţia lor, Falcone şi Borsellino au fost transferaţi la închisoarea Asinara, unde au început să lucreze la rechizitoriul Procesului Maxi, în care au fost trimişi în judecată aproape 500 de mafioţi şi în care cei mai mulţi dintre ei au fost condamnaţi pentru crime grave. Mai târziu, s-a aflat că administraţia penitenciarului a trimis celor doi magistraţi o factură pentru cazarea în cadrul închisorii.

Borsellino, investigat

În 1987, „maxiprocesul” se îndrepta spre final. Rezultatele anchetei pool-ului erau prezentate şi fuseseră pronunţate, deja, 19 condamnări la închisoare pe viaţă, precum şi pedepse care totalizau 2.665 de ani de închisoare. După ce Caponnetto a părăsit pool-ul din motive de sănătate, toţi ceilalţi membri şi în special Borsellino se aşteptau ca în locul lui să fie numit Falcone. Însă Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Antonino Meli la conducerea pool-ului, pe 19 ianuarie 1988, ceea ce a dus la teama generalizată că „alianţa magistraţilor” va fi desfiinţată. După o jumătate de an, în iulie 1988, Borsellino a acordat două interviuri pentru La Repubblica şi L’Unita prin care şi-a manifestat nemulţumirile faţă de decizia CSM: „era nevoie să fie numit Falcone pentru a garanta continuitatea Biroului”, „au destrămat pool-ul antimafie”, „i-au luat lui Falcone marile anchete”, „echipa mobilă nu mai există” şi „ne-am întors cu 20 de ani în urmă”, declara Borsellino pentru jurnalişti. Magistratul a fost obligat să se întoarcă la Marsala în urma unei hotărâri bazată doar pe vechimea în magistratură. După ce Falcone a fost transferat la Roma, Borsellino a revenit la Palermo ca procuror adjunct.

Citeşte şi FOTO: Colosul nazist HINDENBURG se făcea scrum. Vezi imagini inedite de la accident!

Falcone, asasinat

În urma Proceselor Maxi, sute de mafioţi au fost supuşi articolului „41 bis”, care se refera la un regim carceral foarte sever, de înaltă securitate. Sub conducerea lui Toto Riina, Cosa Nostra a decis o campanie de atentate teroriste pentru a constrânge autorităţile să renunţe la „41 bis”. Giovanni Falcone a fost una dintre cele două victime care au deschis lanţul crimelor. Magistratul a fost asasinat împreună cu soţia sa şi trei poliţişti pe autostrada dintre Aeroportul Internaţional Palermo şi oraşul Palermo, pe 23 mai 1992. Maşina în care călătorea a fost aruncată în aer de o bombă care fusese plasată într-un şanţ săpat pe marginea drumului.

Urmează Borsellino

La începutul lunii iulie, Toto Riina a trimis o scrisoare, scrisă cu propria mână, către doi înalţi ofiţeri carabinieri în care fixează o serie de condiţii pentru oprirea valului de atentate. Borsellino, pentru care era inacceptabil ca statul să facă un pact cu asasinii lui Falcone, nu este informat. Procurorul Giammanco, şeful Parchetului din Palermo, i-a ascuns lui Borsellino o notă a departamentului special al carabinierilor care îl desemna, alături de alţii, ca ţintă a unui atentat iminent. Borsellino a aflat de notă de la minsitrul Apărării, a înţeles că a fost trădat şi şi-a exprimat nemulţumirile în faţa mai multor persoane.

Aceasta a fost marea lui greşeală care i-a permis Mafiei să afle că magistratul cunoştea târgul şi că i se opunea. La 19 iulie, un Fiat 126 plin cu 100 kg de Simtex şi TNT a explodat pe via Amelio din Palermo şi i-a pulverizat pe Borselino şi pe cinci agenţi din escorta sa. Crimele mafiei au continuat şi în vara anului 1993. Atunci au explodat bombe la Roma, Milano şi Florenţa, care au ucis zeci de oameni şi au rănit alte sute de persoane. În toamnă, atentatele au încetat şi, coincidenţă sau nu, numărul mafioţilor supuşi articolului „41 bis” a scăzut de la 1200 de 400.

Umbrele persistă

Executanţii atentatelor contra lui Falcone şi Borsellino au fost găsiţi şi condamnaţi, dar lipsa informaţiilor persistă în legătură cu uciderea lui Borsellino, în special în ceea ce priveşte persoana care a apăsat pe butonul telecomenzii şi a făcut să explodeze maşina cu explozibil. În garajul unde automobilul Fiat 126 a fost umplut cu explozibil, mai mulţi mafioţi au semnalat prezenţa unui bărbat care nu aparţinea Cosei Nostra. În plus, nu se ştie ce s-a întâmplat cu agenda roşie pe care Borsellino nota tot şi pe care carabinierii care au sosit primii la locul atentatului au găsit-o şi care, ulterior, a dispărut.

Anchetatorii vorbesc despre implicarea serviciilor secrete. După cu se arăta într-un articol apărut recent în romanialiberă.ro, problema nu mai este aceea de a şti dacă statul italian a negociat cu Mafia, ci dacă a participat şi la asasinarea lui Paolo Borsellino de la moartea căruia se vor împlini, curând, 20 de ani.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă