» Prima baza de elicoptere ambarcate la standarde NATO din Romania va fi inaugurata oficial la sfarsitul anului in fosta unitate de aviatie de la Tuzla.
» Grupul de Elicoptere al Fortelor Navale numara nu mai putin de o suta de oameni, piloti, ingineri, mecanici si personal auxiliar.
» Operationalizarea completa a celor doua elicoptere navale la bordul fregatelor "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" reprezinta, pe langa cresterea capacitatilor de lupta, inaugurarea serviciului de cautare si salvare pe mare (SAR).
Ideea infiintarii unei escadrile de mici dimensiuni in cadrul fortelor navale a aparut acum cinci ani. Pe de-o parte, fregatele ce urmau sa fie achizitionate de la britanici trebuiau dotate cu elicoptere, iar marina militara romana avea nevoie de un serviciu aerian functional de salvare deasupra marii. 2008 este din acest punct de vedere un an al premierelor: aeronave SAR, definitivarea programului-pilot IAR 330 Naval si prima baza conform standardelor NATO deschisa la Tuzla.
PUMA, comanda speciala
Comandantul grupului, locotenent comandor Alexandru Ionescu, are 3.000 de ore de zbor pe elicopter. A activat in cadrul fostei escadrile Tulza si cunoaste ca pe propriul buzunar aeronava IAR 330 PUMA. Imi prezinta in detaliu noul elicopter. Este un model special conceput la intreprinderea din Brasov pentru marina. "Are doua motoare fabricate in Franta, doua instalatii hidraulice de comanda independente, sisteme de flotabilitate in cazul unei aterizari fortate in apa (amerizare), mijloace de supravietuire (barca), echipamente de supravietuire individuale", precizeaza comandantul. Experienta a demonstrat ca, in cazul unei amerizari, elicopterul are tendinta sa se rastoarne din cauza greutatii motoarelor amplasate sus.
Vesta fiecarui pilot are emitator, lanterna, cutit si un mic tub de oxigen. Odata urcat in carlinga, constat diferente si mai mari. Un proiector masiv amplasat in lateral, cu ajutorul caruia sunt descoperiti naufragiatii, este comandat de pilot si odata fixat pe "tinta" ramane pe aceste coordonate indiferent de pozitia elicopterului. Tabloul de bord este o combinatie intre Hi-Tech si instrumente clasice cu ceas. "Am tinut la pastrarea instrumentarului clasic in paralel cu tehnica digitala. Desi foarte rar se intampla sa-ti cada complet curentul la bord, in cazul unui astfel de incident cu vechiul sistem poti zbura in conditii de siguranta", motiveaza comandantul Ionescu.
Puma Naval ofera si alte surprize. Comparativ cu SOCAT, are un zoom de trei ori mai bun la sistemul optic din bot si ecrane color ce permit descoperirea naufragiatilor mult mai usor. Casca fiecarui pilot este personalizata, inclusiv cu sistemul Head-up display (afisajul informatiilor de zbor pe un ecran imaginar amplasat pe casca pilotului. In acest mod aviatorul nu mai trebuie sa monitorizeze indicatoarele de bord – n.r.). In plus, pilotul si copilotul pot asculta independent cele trei frecvente internationale de pericol, unde sunt receptionate semnalele S.O.S.
Ar mai fi instalatia de troliu, actionata electric, echipamentele de ridicare a ranitilor si acordarea primului ajutor, precum si harponul, un sistem de fixare pe puntea navei a elicopterului. Cat despre resursa de zbor, redusa in cazul misiunilor deasupra marii (uzura echipamentelor este cu 25% mai mare in cazul mediului sarat – n.r.), Puma Naval este acoperit cu o vopsea speciala, rezistenta la coroziune.
Comandorul Tudorel Duta, loctiitorul sefului Statului Major al Comandamentului Flotei, zboara impreuna cu noii piloti. Il intreb cum se comporta marinarii in aer. "Baieti de isprava", raspunde acesta fara sa stea pe ganduri. Aterizarea pe pista unitatii unde a muncit zeci de ani nu este usoara. Au trecut sapte ani de la desfiintarea unitatii de aviatie. "Emotii. Ne bucuram ca am redeschis baza", marturiseste comandorul Duta.
F 22, "frumoase, dar mici"
Locotenentul Bogdan Curca a devenit din marinar pilot, sau marinar-pilot, cum ii place sa spuna. Pana sa prinda gustul zborului, a lucrat la vedetele fluviale. Zborul este privit ca un microb. "Munca si satisfactie. Vreau sa ies la pensie de la elicoptere", spune locotenentul. Il intreb cum se vad fregatele de tipul 22 din aer. "Frumoase, dar mici", vine raspunsul, aluzie la una dintre cele mai dificile manevre ale elicopterelor navale, aterizarea pe puntea unei nave aflate in miscare.
Echipate la standarde NATO
Elicopterele, cu o autonomie de peste 3 ore de zbor, sunt de un real folos fregatelor. "Aeronavele prelungesc raza de descoperire a navelor dincolo de orizont si sistemele de bord", a mentionat comandorul Alexandru Mirsu, comandantul Flotilei de Fregate. Echipajele navelor sunt pregatite pentru apuntarea oricarui tip de elicopter NATO. De altfel, intreaga baza de elicoptere a marinei va functiona dupa standardele Aliantei Nord-Atlantice. Practic, atat navele militare, cat si elicopterele actioneaza conform procedurilor NATO, astfel ca un IAR 330 Puma Naval poate oricand apunta pe o nava NATO, iar fregatele romanesti pot asigura conditiile necesare pentru aeronavele occidentale. In cazul unei alarme, elicopterele romanesti de la bordul fregatelor sunt capabile sa decoleze in 20 de minute.
» In cazul descoperirii si salvarii unui naufragiat, in elicopter se acorda primul ajutor.
» Aviatori si marinari la bord
Grupul de elicoptere al marinei a fost infiintat pe 15 mai 2006, dar este functional incepand cu 1 ianuarie 2007. Fosta unitate militara de elicoptere Tuzla a fost inchisa in 2001. Baza provizorie a fost pana acum Aeroportul Mihail Kogalniceanu, urmand ca la sfarsitul acestei luni grupul de elicoptere sa se mute definitiv la "radacini". Doar 10% din efectivul grupului sunt aviatori de formatie. Restul sunt marinari care au absolvit cursuri de zbor si specializari. La bordul fiecarui elicopter naval este un specialist in cordarea primului ajutor. In cazul descoperirii si salvarii unui naufragiat,
in elicopter se acorda primul ajutor. Tratamentul de specialitate este aplicat la bordul fregatei, unde exista capacitati medicale, inclusiv chirurgie.
