Trei specii protejate au dispărut din lacul de la marginea stațiunii bihorene 1 Mai.
Una dintre cele mai importante rezervații naturale din România a fost distrusă de rapacitatea ”investitorilor” din domeniul turistic. Este vorba de rezervația naturală Lacul Pețea (ortografiat în unele monografii Peța) de la mar-ginea stațiunii 1 Mai. Lacul era alimentat cu apă care provenea dintr-un izvor sublacustru, însă izvorul a secat din cauza celor peste 150 de foraje ilegale din stațiune, făcute de ”investitorii” din domeniul turismului, care și-au amenajat, fără autorizație, piscine cu apă termală în pensiunile care au fost construite în ultimele două decenii.
Foștii custozi ai rezervației naturale, reprezentanții Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, au cerut autorităților de mediu, precum și Agenției Naționale pentru Resursele Minerale, să se implice și să oprească forajele ilegale, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Drept urmare, Muzeul Țării Crișurilor a renunțat la custodia rezervației naturale, care a fost preluată de Asociația Aqua Crisius, care mai deține custodia altor șapte arii protejate din județele Bihor, Satu Mare și Arad. Situația lacului Pețea este dezastruoasă, au constatat experții organizației neguvernamentale bihorene.
Apă de ploaie în loc de apă termală
Din fericire, însă, nuferii termali au fost salvați în afara acestui lac, iar rezervația naturală poate fi refăcută, este de părere conducătorul Asociației Aqua Crisius, Mihai Togor.
”Cea mai mare problemă la ora actuală o avem cu cea mai nouă custodie, rezervația Lacului Pețea și situl Natura 2000 Pețea, unde, din cauza exploatării iraționale a apei termale, s-a ajuns ca izvorul principal să nu mai funcționeze și în momentul de față în Lacul Pețea să există doar apă normală, deci apă din precipitații și izvoare de apă dulce în loc de apă termală”, spune Mihai Togor.
Nu doar nuferii termali au dispărut din Lacul Pețea, ci și alte specii protejate, cum ar fi Roșioara lui Racoviță sau melcul Melanopsis. Ele pot fi readuse în aria protejată, dacă lacul va avea din nou apă termală, mai spune Mihai Togor. ”Din fericire, aceste specii au fost salvate ex situ, așadar ele există în alte locuri, iar noi acum așteptăm finalizarea unui studiu geo-hidro făcut la comanda Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, prin care să se stabilească motivele și cauzele secării acestui izvor și măsurile care le vor lua ei, reprezentanții Agenției”, a adăugat Mihai Togor.
Reinjectarea apei termale, posibilă soluție
Specialiștii în protecția mediului spun că, teoretic, dacă este administrată corect, apa termală este o resursă inepuizabilă. Ei spun că, în acest caz, investitorii din domeniul turismului pot să reinjecteze apa termală utilizată în pungile formate sub pământ, acolo unde apa este reîncălzită cu ajutorul energiei termale care provine din discontinuitatea Moho sau pot, pur și simplu, să o reîncălzească cu ajutorul energiei clasice. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece proprietarii pensiunilor din stațiunea 1 Mai au preferat varianta cea mai ieftină, și anume să sape un puț și să pompeze apa termală în piscină sau în sistemele de termoficare locale. Astfel, apa termală a ajuns în bazinele de înot ale localnicilor, în loc să contribuie la păstrarea ecosistemului local unic în Europa. Cele trei specii protejate au fost salvate în locuri precum lacul termal din centrul stațiunii Băile Felix și pot fi readuse în Lacul Pețea dacă autoritățile vor găsi o soluție.
Nufărul termal, unic în Europa
Rezervația termală a devenit cunoscută în întreaga lume datorită nufărului termal, unic în Europa și înrudit cu nuferii din bazinul Nilului. Există mai multe teorii cu privire la dezvoltarea acestei specii în apele termale de lângă Oradea. Una dintre ele afirmă că nuferii termali locali ar fi fost păstrați din epoca în care această parte a României era acoperită de apele unei mări calde, Marea Pannonică. Alții cred că păsările călătoare, care își petrec vara în Transilvania și iarna în nordul Africii, ar fi adus semințe de nufăr, în timp ce alți specialiști cred că nuferii termali ar fi fost aduși din Egipt de către otomani.
După prăbușirea Regatului maghiar în bătălia de la Mohacs din 1526, prezența turcilor în zonă a fost una constantă, iar după înfrângerea principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea, Oradea a devenit pașalâc și a fost integrată în Imperiul Otoman. De aceea, există posibilitatea ca nuferii termali să fi fost aduși intenționat la dorința expresă a unui pașă îndrăgostit de plantele cu flori alb-gălbuie. Nu ar fi singura specie tropicală care a ajuns în apele termale din vestul Transilvaniei. În Băile Felix, au fost aduși lotuși indieni, broaște țestoase de Florida și pești de acvariu tropicali, care prosperă în apa caldă, care își menține temperatura constant la aproximativ 30 de grade Celsius, indiferent de anotimp. Aceste ecosisteme fragile ar putea fi salvate, respectiv refăcute cu ajutorul fondurilor europene, alocate pentru programul operațional care vizează conservarea mediului, spun reprezentanții organizațiilor neguvernamentale ecologiste.
