Papa Benedict al XVI-lea a influenţat durabil şi consistent evoluţia Bisericii Greco-Catolice şi a celei Romano-Catolice din România. Unii dintre intelectualii catolici îl consideră drept un adevărat „restaurator“ al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cult religios care a cunoscut prigoana comunistă.
Ieri, Suveranul Pontif a anunţat că va abdica la data de 28 februarie. „Papa Benedict al XVI-lea a surprins întreaga creştinătate anunţându-şi retragerea din magisteriul petrin, decizie fără egal din 1415 încoace. Mă înclin cu mare emoţie în faţa deciziei pline de gravitate şi demnitate a acestui pontif, teolog desăvârşit şi critic al derivelor modernităţii, pe care şi oamenii politici îl pot citi cu folos. Iată ce scria în volumul «Werte in Zeiten des Umbruchs» («Valori în vremuri de convulsii»): «Raţiunea, raţiunea morală, se află deasupra majorităţilor». De meditat“, a declarat universitarul Adrian Papahagi, de confesiune ortodox.
Papa Benedict al XVI-lea a fost ales ca Suveran Pontif în anul 2005, după moartea Fericitului Ioan-Paul al II-lea. Ca un amănunt de culoare, el este Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. „Românii ar trebui să îi fie recunoscători Sfântului Părinte pentru activitatea depusă în folosul lor. Pentru Cluj, este un motiv de mândrie că actualul Suveran Pontif este Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Îmi doresc ca noul Papă să continue proiectele începute de Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea“, a declarat Ioana Borza, un cunoscut intelectual clujean.
Sfântul Părinte este iubit şi de către protestanţii ardeleni. „Este o premieră istorică, dar şi dovada că Biserica Catolică ţine pasul cu modernitatea, prin gestul Sfântului Părinte. Aş remarca un lucru interesant: în ultimele secole, Papa a fost ales dintre membrii Colegiului Cardinalilor. Spre deosebire de anul 2005, acum avem şi un cardinal român, Preafericitul Lucian Mureşan, arhiepiscopul major al Bisericii Greco-Catolice. Teoretic, şi el are şansa de a deveni Papă“, a spus istoricul Leonard Horvath, care este de religie reformată (calvină).
Merite însemnate legate de Biserica Greco-Catolică
Papa Benedict al XVI-lea a acordat Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, rangul de Arhiepiscopie Majoră. Acesta este un rang, practic, echivalent celui de Patriarhie. Ca urmare a acordării acestui grad, Biserica Greco-Catolică a primit dreptul de a-şi organiza un Sinod. Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice, Lucian Mureşan, a primit titlul de Preafericit, întocmai ca un patriarh ortodox.
Anul trecut, Papa Benedict al XVI-lea l-a făcut cardinal pe arhiepiscopul major Lucian Mureşan. Este vorba de cel de-al treilea cardinal român din istorie, după Iuliu Hossu, martir în temniţele comuniste, şi după Alexandru Todea, mărturisitor al credinţei.
O altă decizie importantă a fost unificarea bisericii greco-catolicilor români. Astfel, Eparhia de Canton, Ohio, condusă de PS John-Michael Boteanu, a devenit eparhie sufragantă (din subordinea) Arhiepiscopiei Majore din România. Tot anul trecut, Papa Benedict al XVI-lea a acceptat hirotonirea PS Claudiu Pop drept episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore din Blaj. El a devenit, astfel, cel mai tânăr episcop catolic din lume la data hirotonirii. Papa Benedict al XVI-lea a reluat tradiţia numirii unui episcop–vicar pentru Vechiul Regat, cu sediul în Bucureşti, în cadrul Bisericii Greco-Catolice: PS Mihai Frăţilă.
Doi martiri din România, beatificaţi
Papa Benedict al XVI-lea a decis beatificarea a doi episcopi martiri, care şi-au dat viaţa pentru credinţă în temniţele comuniste. Unul dintre ei, Szilard Bogdanffy, a fost episcop auxiliar de Oradea, de etnie maghiară. Cel de-al doilea, Johann Scheffler, episcop de Satu Mare, era de etnie germană.
