» Fiind de dimensiuni mici, fermele croate au folosit foarte putine ingrasaminte chimice, solul Croatiei fiind astazi mai putin poluat decat cel al majoritatii tarilor vecine.
» De-a lungul Coastei Dalmate se pescuieste foarte mult, iar incepand din 1997 au fost introduse crescatorii de ton destinat pietei japoneze.
» Principala problema sociala a agriculturii Croatiei ramane numarul foarte ridicat al pensionarilor, combinata cu imbatranirea generala a populatiei.
In anii ’90, agricultura Croatiei a fost devastata de razboi. Croatia a devenit atunci dintr-un exportator un net importator de produse alimentare. Dupa razboi enormele investitii externe au dus la redresarea rapida a situatiei.
Agricultura Croatiei e dominata de fermele mici, cu o suprafata sub 3 ha. Abia 5% din totalul proprietatilor agricole depasesc 8 ha. Aceste mici ferme sunt insa, in general, foarte eficace, intrucat pana si in timpul comunismului agricultura croata s-a aflat predominant tot in mainile fermierilor privati. Fiind de dimensiuni mici, fermele croate au folosit, in general, foarte putine ingrasaminte chimice, ceea ce explica de ce solul Croatiei este mai putin poluat decat cel al majoritatii tarilor vecine (cu exceptia Sloveniei). Principala problema a solului croat este, mai degraba, datorata eroziunii.
Agricultura organica
Croatia este una dintre tarile care practica cel mai intensiv agricultura organica si exista deja 340 de ferme inregistrate oficial care practica exclusiv acest tip de agricultura. Cu totul acestea acopera circa 5.000 ha, ceea ce nu inseamna totusi in practica decat 0,6% din suprafata arabila a tarii. Este vorba de cereale, fructe, vin si masline. Pe langa asta, mai exista (situatie unica in lume) 17.000 de hectare de apicultura certificata organica. Aici nu sunt insa incluse activitatile de colectare a ciupercilor salbatice si fructelor de padure, care joaca un rol atat de mare in Balcani.
Produsele organice croate sunt atat de apreciate, incat unele firme occidentale de alimente pentru copii, cum este firma germana Hipp, au construit inca de acum un deceniu unitati de productie in Croatia.
Mai putin cunoscute in Europa sunt vinurile croate, podgoriile acoperind circa 60.000 ha. In schimb, unele dintre produsele traditionale croate se bucura deja de o mare cautare. Asa sunt slavonski kulen (un salam taranesc din regiunea Slavonia), dalmatinski prsut (jambon afumat din Dalmatia), istarski prsut (produs similar din Istria) si paski sir (branza din Insula Pag). De-a lungul Coastei Dalmate se pescuieste foarte mult, iar incepand din 1997 au fost introduse crescatorii de ton destinat pietei japoneze. Pescuitul si industria prelucrarii pestelui reprezinta activitati traditionale de mare importanta. Actualmente, in Croatia activeaza mai mult de 30 de companii in domeniul prelucrarii pestelui. Cantitatea productiei anuale de peste este de aproximativ 15 mii tone. In 2006 Croatia a exportat doar in Japonia o cantitate de peste in valoare de 90 milioane USD, ceea ce reprezinta 78% din totalul exporturilor de peste proaspat si congelat.
Urbanizarea taranilor
Totodata, sectorul agricol constituie doar 7,5% din PIB, respectiv forta de munca angajata in agricultura este doar de 2,7% (media europeana este de 5%). Ca in multe alte tari comuniste, o buna parte a taranilor croati au fost impinsi de-a lungul deceniilor ’60-’80 sa se stabileasca in orase sau sa devina "navetisti", angajati ai unuia sau altuia dintre uriasele combinate comuniste, nerentabile, dar care fusesera construite, mai degraba, pentru a da de lucru unui numar cat mai mare de oameni cu o slaba calificare profesionala. Sigur, combinatele industriale jucasera, dupa al doilea razboi mondial, un rol deloc neglijabil in urbanizarea populatiei croate. Datorita combinatelor, sute de mii de agricultori putusera sa descopere viata la oras si, chiar daca pentru multi intelectuali paseisti acest lucru era perceput ca o pierdere a valorilor traditionale etc., in practica lucrul a avut si un efect benefic, punandu-i pe sateni in contact cu viata moderna.
Astazi, intr-o tara care cauta sa isi mentina cota turistica introducand si un important turism rural, modernizarea locuintelor chiar si la sate permite asigurarea unor bune conditii turistilor – in special occidentali – doritori sa incerce sa se familiarizeze cu modul de viata traditional, beneficiind insa in acelasi timp si de un minimum de confort.
» Fara cai
Cu toate ameliorarile, regresul in productie in anumite domenii a produs efecte care in multe privinte mai sunt resimtite si azi. Croatia nu produce suficienta carne si este un net importator, in special de porc. Cel mai mare regres a fost insa cvasidisparitia cailor. In 2003, in intreaga Croatie nu erau recenzati decat 9.000 de cai, insa recent numarul acestora a inceput sa inregistreze o oarecare crestere.
» Aderarea
Incepand din momentul acceptarii candidaturii sale la UE, Croatia a devenit membra si in Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene. O problema importanta pe care Croatia a intalnit-o pana acum in procesul sau de negociere cu UE in vederea aderarii e constituita de dificultatile pe care le intampina cetatenii celorlalte tari europene care doresc sa cumpere proprietati agricole sau forestiere in Croatia. Daca achizitionarea locuintelor este libera, inclusiv in zonele turistice, in schimb, pentru cumpararea de proprietati agricole si terenuri, este nevoie de aprobarea speciala a Ministerului de Externe, proces lung si anevoios, care poate lua si cativa ani.
Tot asa, au fost foarte anevoioase si negocierile in jurul cotelor de produse agricole pe care Croatia le poate exporta in UE. In multe cazuri, negocierile au fost chiar mai degraba teoretice, intrucat, pentru a da numai cazul vinului, Croatia nu exporta decat 64% din cota de vin la care are dreptul. Explicatia este faptul ca vinul croat este mult prea scump pentru a fi competitiv in UE.
In schimb, Croatia isi foloseste in intregime cotele de peste si ar dori sa poata exporta mai mult, insa pescuitul este un domeniu foarte sensibil in UE si partenerii occidentali nu au nici un interes sa accepte sporirea cotelor Croatiei.
» Imbatranirea populatiei
Principala problema sociala a agriculturii Croatiei ramane numarul foarte ridicat al pensionarilor, combinata cu imbatranirea generala a populatiei. Intr-o tara cu ceva mai mult de patru milioane de locuitori traiesc un milion de pensionari. Printre acestia se numara si multi care ar mai fi putut munci, dar au fost nevoiti sa iasa la pensie din pricina razboiului. Data fiind criza economica actuala, precum si perspectiva deloc imbucuratoare a unei imbatraniri din ce in ce mai pronuntate a populatiei, numarul urias al pensionarilor raportat la populatie a devenit o povara din ce in ce mai mare pentru finantele statului. Dar, intrucat pensionarii reprezinta o masa de alegatori foarte disciplinati, guvernele succesive au evitat sa ia masuri care ar fi putut afecta nivelul pensiilor. Pe deasupra, pensionarii croati si-au fondat propriul partid, al carui principal program politic este de a proteja pensiile.
