Seceta din vara aceasta dar şi preconizata creştere cu 10% a preţului gazului pentru consumatorii industriali, din septembrie, la care se adaugă slăbirea leului şi scumpirea carburanţilor sunt tot atâtea motive pentru care piaţa agro-alimentară dă acum semne de nervozitate, înmulţindu-se declaraţiile cu privire la scumpirea diverselor categorii de alimente, de la legumele de toamnă până la carne.
Dan Gheorghe
Suntem încă la momentul în care toată lumea face calcule – şi Ministerul Agriculturii, şi al Finanţele, şi producătorii. Fiecare încearcă să estimeze impactul unui an – 2012 – deloc benefic pentru agricultură. Unde este însă adevărul – greu de spus – în privinţa corectitudinii preţurilor pe care noi, cumpărătorii, le suportăm. Carnea de porc, de pildă, pleacă acum de la producător cu 9 lei pe kilogram, la carcasă. Dar mai mult de 70% din preţul cărnii depinde de costul furajelor, explică unul dintre marii producători de carne de porc din România, Gheorghe Caruz. Problema e că după seceta din vara asta şi mai ales după slaba recoltă la proumb şi la grâu, preţul cerealelor a crescut cu 70%. La care adaugi preconizata creştere cu 10% a preţului la gaz, din septembrie. După un prim calcul, kilogramul de carne de porc, la carcasă, ar putea să plece de la producător cu cel puţin 10 lei, în curând. Cu toate astea, interlocutorul este convins că preţul în galantar nu va creşte în viitorul apropiat. „Comercianţii nu se vor grăbi să ridice preţul, să nu-şi piardă clienţii”, apreciază Gheorghe Caruz.
„Nu producătorii scumpesc legumele, ci intermediarii”
O mare problemă va fi cu roşiile destinate fabricilor de conserve, arată Aurel Popescu, preşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale „Prodcom” Legume-Fructe. Lipsa subvenţiilor europene din acest an, pentru segmentul în cauză, a dus la restrângerea masivă a suprafeţelor agricole dedicate acestei culturi. De aici şi aşteptata scumpire a conservelor din toamna asta, care vor avea roşii în componenţa lor. Cât priveşte legumele de toamnă, declaraţia lui Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători legume-fructe din comuna gălăţeană Matca, dată pentru Agerpres, arată cum e cu „jocul” acesta al preţurilor. Cu toate că producţia din acest an în bazinul legumicol din comuna Matca este cu 40% mai mică, faţă de anul trecut, truditorii pământului susţin că vând castraveţii cu 50 de bani pe kilogram, roşiile cu până la 2,5 lei şi varza cu nu mai mult de doi lei, ca şi ardeii, iar vinetele cu cel mult 1,2 lei. Că la piaţă aceste preţuri sunt mult mai mari, asta este o cu totul altă poveste. „Nu este adevărat că legumele au fost scumpite de producători. Majorarea de acum a apărut pe lanţ, de la intermediari, nu de la producători”, susţine reprezentantul legumicultorilor din Matca. Localitate unde solariile ocupă, în total, 1.600 de hectare, în timp ce pe alte 1.500 de hectare legumele sunt cultivate direct în câmp. Declaraţia asta e confirmată de legumicultorii din altă parte a ţării – e vorba de comunitatea bulgarilor din Târgovişte. Ei au suprafeţe cu solarii pe 150 de hectare, pentru care există irigaţii, prin metoda picurării. Astfel că seceta nu a afectat recolta legumelor de toamnă din acest an. De aici şi concluzia lui Vasile Ghergu, secretarul Asociaţiei „Zaedno”, a comunităţii bulgarilor din zona asta, cum că preţurile la producător nu au motiv să crească.
Cifre guvernamentale
Creşteri de preţ la produsele alimentare vor fi, recunoaşte ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, din cauza anului agricol slab, dar oficialul crede că impactul procentelor nu va fi devastator. Dacă, de pildă, preţul grâului creşte cu 30%, ca materie primă, în schimb cumpărătorii vor resimţi o creştere de cel mult 10% la produsele finite, din magazine. „Dacă am avut o creştere de 30%, în unele cazuri, creşterea finală a fost de trei-cinci procente”, a spus recent ministrul Agriculturii, luând în considerare, ca principală cauză a scumpirii alimentelor, seceta. Alte calcule vin însă de la Ministerul Finanţelor, care arată impactul asupra coşului alimentar al românilor după scumpirea cu 10% a gazelor naturale. Cifrele arată că tarifele se vor majora cu 0,4 până la 0,9%, la diverse produse alimentare – zahăr, ulei, lapte, carne. Dar, aşa cum arată deja diverşi analişti economici, producătorii sau intermediarii ar putea sări „calul”, cum au mai făcut-o şi altădată, majorând excesiv preţurile şi dând vina, în mod artificial, pe „ghinionul” vremurilor pe care le traversăm.
