Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, vorbește de ani buni despre pericolul extremismului religios. Într-un interviu acordat în „România liberă“, în 2012, spunea că în țara noastră “sunt imami care au idei extremiste“.
Ideile muftiului Iusuf Murat au revenit în forță în ultimele săptămâni, mai ales după atentatul sângeros din redacția săptămânalului satiric Charlie Hebdo. Acesta spune că există, în Constanța și în București, mai ales, zeci de moschei ilegale, unde slujesc imami pregătiți peste hotare. „Cine sunt ei? Cine slujește aici? Nu știm ce se întâmplă acolo. Vrem să prevenim orice infiltrare a unor persoane care au tendinţe spre radicalizarea comunităţii musulmane din România“, spune muftiul, care se consideră în primul rând cetățean român și apoi musulman.
O poziție moderată, care nu place unor membri ai comunității. Muftiul a fost aspru criticat, de exemplu, atunci când, într-o întâlnire cu membrii comunității evreiești, și-a acoperit capul cu kipa (articol tradițional evreiesc). Un gest de normalitate, privit însă de unii membrii ai comunității ca un afront adus religiei musulmane.
Sub „presiune imensă“ din partea „fundațiilor“ saudite
Nu este singurul gest al muftiului care a creat controverse. Într-una din cablogramele WikiLeaks, publicată în 2011, fostul însărcinat cu afaceri al SUA în România, în perioada 2005-2008, Mark Taplin, vorbea despre presiuni importante care se fac asupra muftiului. „Muftiul a mai spus că s-a aflat sub «o presiune imensă» din partea «fundaţiilor» saudite. În urma unei vizite la ambasada saudită, muftiul a povestit confruntarea pe care a avut-o cu un viceconsul care a contestat faptul că muftiul a stat «prea calm» după publicarea, în februarie, a desenelor cu Profetul Mahomed în Danemarca şi în altă parte.
Potrivit muftiului, viceconsulul l-a sfătuit că, în loc să «fie reţinut» şi să îi spună comunităţii să stea calmă, muftiul ar fi trebuit să provoace comunitatea musulmană să fie mai activă în protestul împotriva desenelor. Într-o întâlnire separată, ambasadorul saudit i-a spus, de asemenea, muftiului că «fundaţiile» saudite sunt nemulţumite de activităţile sale. Potrivit acestuia, au existat presiuni asupra muftiului venite din partea Ambasadei Turciei“. Afirmațiile din raport sunt incredibile: ambasadorul turc ar fi afirmat că ei controlează grupurile musulmane din România. „Okcun (n.r. – ambasadorul Turciei) i-a spus ambasadorului că «Noi controlăm aceste grupuri». El a precizat că Guvernul turc trimite milioane de dolari pentru moschei şi asociaţiile comunităţii care au legătură cu tătarii şi turcii, cu toate că s-a plâns, fără a da detalii, că ţări arabe, cum ar fi Arabia Saudită, pompează sume şi mai mari decât guvernul său către comunitatea musulmană din România“, se arată în cablograma WikiLeaks. Tot potrivit sursei citate, ambasadorul turc ar fi declarat: „Fundamentaliştii au foarte mulţi bani şi fac apel la tânăra generaţie. Sunt 50 de imami recunoscuţi oficial în România, dar numărul neoficial este mult mai mare şi aceasta este îngrijorător, a spus el.
Extremiştii îi cumpără pe imami, unul câte unul. În timp ce Bucureştiul are o singură moschee oficială, alte 17 funcţionează neoficial. Fundamentaliştii au construit orfelinate şi şcoli şi îi «cumpără» pe copii de la părinţii lor pentru a merge la ele. Muftiul Iusuf Murat este o persoană bună, dar tânără şi cu mulţi duşmani.“
Un vid legislativ
Una dintre problemele grave pe care le ridică muftiul ține de faptul că moscheile nou-înființate nu sunt avizate de nimeni. „Sunt înfiinţate după 1990, ca ciupercile după ploaie. Sunt foarte multe şi în ţară, neavizate. De exemplu, în Bucureşti funcţionează doar o singură geamie recunoscută oficial. În Capitală sunt însă peste 17 lăcaşuri de cult“, arată muftiul. Și în Constanța, spune el, sunt două moschei unde se adună câteva zeci de persoane și ascultă învățături religioase de la persoane pe care muftiatul nu le recunoaște. Apariția lor a fost facilitată de un vid legislativ. Muftiul spune că acestea funcționează pe lângă asociații sau fundații înființate în baza Ordonanței nr. 206/2000, care prevede că „persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii“.
Ordonanța exclude însă cultele religioase. Cu toate acestea, nici o instituție a statului nu controlează ce se întâmplă în interiorul acestora. De acest lucru se ocupa o comisie din Secretariatul de Stat pentru Culte, dar acum șase ani această comisie a fost desființată, pe vremea guvernului Tăriceanu I. Acum, asociațiile cer autorizație de funcționare de la primării, care sunt obligate să le emită. Ce se întâmplă însă, în interior, nu știe nimeni. Muftiul susține că un prieten de-al său a asistat la două astfel de întruniri. La cea de-a doua i s-a spus că trebuie să asculte de învățăturile imamilor, fără să prelucreze informația, fără să o treacă prin filtrul propriei gândiri. „Legea 489/2006 spune că oricine slujește trebuie să aibă avizul cultului respectiv“, explică muftiul.
„Islamul și celălalt“
Iusuf Murat vorbește și despre cărțile tipărite de una dintre aceste fundații, Taiba. „Au tradus o carte care se numește «Islamul și celălalt». Cine este «celălalt»? Fratele meu creștin este «celălalt»? De ce s-a tradus o astfel de carte în România? De ce este nevoie de așa ceva?“, se întreabă muftiul. Să încercăm un exercițiu de imaginație: cum ar suna o carte intitulată „Creștinii și celălalt“? Ar deranja? Vă cităm ultimele paragrafe din această carte, pentru a vă da seama, câtuși de puțin, de conținutul acesteia:
„Într-adevăr Occidentul s-a unit pentru a confrunta Islamul. Proiectul sionist a început prin a fi un proiect protestant occidental, dar ulterior a fost adoptat de imperialismul occidental laic împotriva Islamului, a patriei arabe şi a lumii musulmane. Şi această alianţă occidental-sionistă îndreptată împotriva Islamului, a comunităţii, a civilizaţiei şi a lumii sale se întregeşte cu şantajarea sionismului catolic occidental care a ajuns să ceară iertare evreilor în acelaşi timp în care declară războiul creştinizării împotriva Islamului şi a musulmanilor! Şi cu toate acestea, mincinoşii şi ipocriţii – occidentali şi occidentalizaţi- vorbesc despre duşmănia Islamului faţă de celălalt, despre tăgăduirea şi contestarea celorlalţi de către musulmani!“
Cine sunt imamii din România
O altă problemă cu care se confruntă lumea musulmană este faptul că imamii sunt pregătiți peste hotare. E drept, însuși muftiul a studiat în Turcia, dar el și-a continuat studiile în România. Problema, arată acesta, este că unii dintre imami se pregătesc la universități private. Unul dintre exemplele pe care le oferă: Zarqa Private University din Iordania. Despre unul dintre imamii din Constanța pe care îi contestă, Bari Nerdin, muftiul spune că l-a avut profesor pe însuși Abu Musab al-Zarqawi, jihadist celebru iordanian, membru al al-Qaeda, care și-a asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri teroriste și luări de ostatici. A fost ucis în 2006. „Nu am auzit numele acestui al-Zarqawi“, a replicat Bari Nerdin, care recunoaște că a frecventat cursurile universității.
Muftiul vorbește și despre faptul că unii imami care au predat la un liceu din România au cerut ca stema României să fie dată jos de pe perete, pe motiv că ar conține crucea. „Cine face așa ceva? Cum să ceri să dai jos stema țării? Dacă statul nostru garantează dreptul de a practica religia în această țară, de ce frații noștri care au diplomele recunoscute la nivel internațional au dat jos stema României?“, spune revoltat muftiul.
Tot el aduce aminte de mitingul organizat în vara anului 2013 de către o grupare musulmană din România în fața Ambasadei Egiptului, o acțiune care a pus România în fața unui posibil conflict diplomatic. Asociația Egiptenilor din România a protestat oficial. „Cine i-a dat voie domnului Abou Alolla Nagy El Gethy (n.r. organizatorul mitingului, imam venit dintr-o țară islamică) să vorbească în numele comunității muslmane din România? Cine îi dă dreptul să își bage nasul în problemele politice ale Egiptului? Noi, egiptenii și numai noi avem acet drept. Dânsul nu este egiptean“, spune președintele Asociației Egiptenilor din România, dr. Saleh A. Wahba.
Nu există învățământ de specialitate
Problema de fond este că România are un deficit de imami. Singura unitate de învățământ specializată este seminarul din Medgidia. În urma unor discuții între membrii comunității și parlamentarii de Constanța s-a ajuns la un consens: este nevoie de o facultate de teologie islamică. Cel mai probabil, aceasta va funcționa în cadrul Facultății de Teologie din Universitatea „Ovidius“ Constanța, unde decan este arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie. „În România, la ora actuală, există numai 60 de imami“, spune deputatul Mihai Lupu. Până atunci, s-a ajuns la concluzia că statul român trebuie să sprijine tinerii care vor să studieze religia islamică peste hotare.
Ce spun asociațiile vizate
Bari Nerdin este unul dintre fondatorii Asociației Mulsulmanilor din România, pe care muftiul o acuză de practici religioase ilegale. Acesta spune că a încercat să-și înregistreze asociația la muftiat, dar nu a reușit (nu există însă un dosar depus la muftiat cu număr de înregistrare în acest sens). „Suntem prin lege obligați să înregistrăm orice act. Frații mei nu au venit cu nici o cerere la mine“, a replicat muftiul. În ceea ce privește învățăturile religioase pe care le propăvăduiește, în calitate de imam, spune că sunt o completare a celor de la muftiat. „Este nevoie de ele. Noi predicăm și în limba română, muftiatul nu o face“, spune el. În opinia sa, declarațiile muftiului nu sunt altceva decât o metodă de inflamare a opiniei publice, prin care acesta dorește să își asigure sprijinul pentru un nou mandat (în acest an vor avea loc alegeri la muftiat). În replică, muftiul arată că aceste acuzații nu sunt noi și că în această vară va candida pentru ultima oară.
VIITOR: „Muftiul nu va promova «Islamul și celălalt»“
„Vrem să prevenim, în primul rând, orice infiltrare a unor persoane care au tendinţe spre radicalizarea comunităţii musulmane din România, a preveni şi a împiedica comunitatea musulmană din România să fie influenţată de idei greşite, islamice radicale şi care pot influenţa într-un mod negativ comunitatea noastră. În Dobrogea, cine va fi muftiu nu va promova ideologiile islamului, va promova islamul pur, nu va promova cartea«Islamul și celălalt»“, spune muftiul Iusuf Muurat.
PERICOL: Persoane expulzate
Discret, autoritățile statului monitorizează acțiunile fundațiilor islamice și iau măsuri, atunci când este cazul. „Au fost persoane expulzate din România, dintre cetățenii români care veneau la studii în România“, spune Bari Nerdin. Printre ei, chiar și cetățeni care se rugau la moscheea din zona Delfinariu, din Constanța. Motivul? Fondatorul Asociației Musulmanilor din România spune că nu îl cunoaște. „Pe unele persoane le cunoșteam. Frecventau moscheea. Nu știu de ce au fost expulzați. În blocurile în care locuiau nu existau probleme, vecinii erau mulțumiți“, spune el. O parte dintre aceștia au primit interdicții pe perioade limitate și acum s-au întors în România. Astfel de expulzări se fac de obicei pentru a proteja siguranța națională.
