» Nu era un banc al perioadei comuniste, ci, cum o arata documente descoperite sI publicate recent, o realitate istorica: Bulgaria ar fi trebuit sa fie cea de-a 16-a republica sovietica.
Todor Jivkov, dictatorul rusofil bulgar, i-a propus acest lucru in mod foarte serios lui Brejnev, insa acesta, temandu-se probabil de complicatii internationale, a ignorat sugestia. Este insa probabil ca o buna parte a bulgarilor ar fi acceptat unirea cu URSS fara a protesta. Desi limba bulgara este distincta de rusa in termeni de gramatica, in acelasi timp cele doua limbi sunt foarte apropiate lexical si fonetic, iar de-a lungul comunismului a fost natural pentru bulgari sa invete rusa, o buna parte fiind chiar si astazi bilingvi. Asa se face ca una dintre principalele probleme care s-au pus in Bulgaria in momentul caderii comunismului a fost cea a identitatii nationale, iar aceasta chestiune continua sa figureze in toate strategiile de viitor analizate astazi. Chestiunea identitatii nationale a bulgarilor a dominat, de altfel, ultimii ani de dinainte de rasturnarea regimului lui Jivkov, cand se cauta slavizarea cu forta a minoritatii turce si, tot asa, domina astazi relatiile cu Macedonia vecina. Bulgaria a fost prima tara care a recunoscut independenta Macedoniei, fosta republica iugoslava, insa nu recunoaste existenta limbii macedonene, care e considerata in mod oficial de catre Sofia doar un dialect bulgar. Ca si Romania si, de altfel, majoritatea tarilor din Balcani, Bulgaria va trebui sa isi consolideze infrastructura si in special reteaua transporturilor. Ramane apoi marea problema a energiei. Dupa ce, sub presiunea Uniunii Europene, au fost inchise doua dintre reactoarele de la centrala nucleara Kozlodui de pe Dunare, Bulgaria a fost silita sa caute surse alternative de energie, unul dintre planuri constand in construirea altei centrale nucleare, la Belene, tot pe Dunare. Bulgaria se mai bazeaza si pe proiectul de gazoduct rusesc South Stream, la care ravneste in acelasi timp si Romania.
Cu toate ca singurul grup social de protestatari in timpul comunismului au fost ecologistii, chestiunea mediului ramane acuta in Bulgaria. Nici unul dintre orase, nici macar Sofia, nu are un sistem eficace de epurare si triere a gunoaielor, iar in sate situatia este si mai grava. Costurile modernizarii in acest sector sunt atat de ridicate, incat este limpede ca nici un guvern nu va putea sa le faca fata. Va fi nevoie asadar de acordarea unei mai mari responsabilitati regiunilor si municipalitatilor. Noul guvern de dreapta al populistului Boiko Borisov, fostul primar al capitalei, si-a facut din combaterea coruptiei una dintre prioritati. Bulgaria nu e insa numai o tara in care coruptia este endemica si face parte integranta din structura insasi a societatii, ea mai este si o sursa, precum si o tara de tranzit pentru traficurile de tot felul, inclusiv pentru cel cu droguri si cel cu persoane. O buna parte a prostitutiei ilegale europene este alimentata cu persoane provenite din Bulgaria, iar principalul drum al drogurilor asiatice spre Europa Occidentala trece prin Bulgaria. Combaterea acestor fenomene va trebui sa fie una dintre prioritatile guvernelor viitoare.
Cea mai grava problema cu care se va confrunta Bulgaria ramane insa cea demografica. De la caderea comunismului incoace, populatia Bulgariei a scazut cu un milion de persoane, de la 8,4 la 7,4 milioane. Cauzele sunt, in primul rand, rata scazuta a nasterilor si emigratia. In termeni absoluti, emigratia nu este atat de ridicata ca in cazul Romaniei, insa in Bulgaria ea se resimte mai mult, data fiind cifra redusa a populatiei. Populatia scade, apoi, chiar si in mediul rural, in special prin plecarea tinerilor. Bulgaria este astazi o tara predominant urbana, cu peste 70% din populatie traind in mediul urban. Guvernele viitoare vor trebui apoi sa faca mai mult pentru reducerea disparitatilor regionale. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a calculat recent ca regiunile sarace sunt de trei ori mai sarace decat regiunea capitalei, Sofia.
Potrivit datelor publicate de Banca Mondiala, un sfert din populatia Bulgariei traieste sub pragul saraciei. Tot asa, va trebui o strategie mai solida si eficace pentru ameliorarea situatiei grupurilor sociale vulnerabile, cum este minoritatea roma (oficial, 5% din populatie). Va fi nevoie insa si de o reforma in profunzime a sistemului asistentei sociale, iar pentru asta, in mod implicit, de o modificare a ideologiei actuale, care, asa cum s-a intamplat, practic, peste tot in Europa de Est, a constat in aplicarea unui liberalism de tip anglo-saxon, fara a poseda in acelasi timp fundamentele sociale care sa-l faca viabil si functional.
