» La inceputul anilor ‘90, Bulgaria batuse un record mondial, avand cel mai mare procent de pensionari raportat la cifra totala a populatiei.
» O neincredere permanenta defineste relatiile contribuabililor bulgari cu statul, neincredere, de altfel, reciproca.
» Bulgaria, aidoma tuturor celorlalte tari foste comuniste intrate in UE, a iesit din comunism in mars fortat, iar in conditiile crizei actuale nu poate astepta o transfigurare imediata.
De-a lungul deceniului 1990, in bulgaria a continuat sa functioneze legea serviciilor sociale din 1949. Caderea comunismului si inceputul liberalizarii economiei au aratat insa ca legea trebuia reformata. In 1991, doua treimi din bugetul social al Bulgariei reprezenta pensiile cetatenilor in varsta, asta, in conditiile in care imbatranirea populatiei si plecarea multor tineri in strainatate faceau ca deficitul social sa se adanceasca. In acel moment, guvernul bulgar platea in fiecare an doua miliarde de leva (un miliard de euro) pe pensiile a 2.300.000 de persoane in varsta, pensionarii reprezentand astfel mai bine de un sfert din totalul populatiei. Studii occidentale au aratat ca la inceputul anilor ‘90 Bulgaria batuse un record mondial, avand cel mai mare procent de pensionari raportat la cifra totala a populatiei. Bulgaria avea un procent de pensionari de doua ori mai ridicat decat in majoritatea tarilor occidentale. Efectul imediat a fost ca, pe masura ce leva se devaloriza, guvernul trebuia sa plateasca din ce in ce mai mult, intrucat pensiile erau indexate pe inflatie. Situatia era pe cale de a deveni disperata, unii experti propunand atunci chiar ca varsta iesirii la pensie sa fie ridicata, iar bulgarii sa fie incurajati sa stea la munca mult mai mult timp decat se obisnuia in timpul comunismului. Pentru a face economii, in 1990, dupa o lunga controversa, au fost abolite privilegiile eroilor de razboi si ale "luptatorilor impotriva fascismului si a capitalismului", care pana atunci primisera pensii mari, dispuneau de gratuitate pe transporturi si aveau dreptul la concedii si vacante gratuite in statiuni speciale.
Un exemplu instructiv
Exemplul bulgar este revelator pentru atitudinea politicienilor est-europeni de la inceputul "tranzitiei". Serviciile sociale erau absente din discursul politic neoliberal de atunci. Pana si economistii care vorbeau despre "schimbare" pareau a fi uitat de serviciile sociale. Cat despre politicieni, in special in Bulgaria, ei nu doreau sa-si sperie alegatorii cu perspectiva introducerii cotizatiilor sociale obligatorii si a disparitiei gratuitatii totale in sistemul medical.
Bulgarii nu se asteptau, pur si simplu, la o recesiune economica atat de mare cum a fost cea care a lovit tara lor de-a lungul anilor ‘90. In 1991, somajul a depasit 15%, iar inflatia s-a apropiat de 500%. Este limpede ca, in asemenea conditii, serviciile sociale nu puteau decat sa se deterioreze. Cei mai loviti de criza, de-a lungul anilor ‘90, au fost, desigur, pensionarii si handicapatii, altfel zis, oamenii care aveau si au cel mai mult nevoie de servicii sociale. Mai mult, un mare numar de pensionari, neintelegand noile realitati, si-au pastrat economiile in conturi bancare nominalizate in leva, in loc sa isi transfere banii in conturi convertibile in valuta externa.
Providentiala interventie UE
Bulgaria a putut sa isi reformeze sistemele de asigurari sociale si de sanatate numai datorita unui masiv sprijin european in perioada de dinaintea aderarii la UE. De-a lungul anilor, Uniunea Europeana a oferit importante fonduri si expertiza tehnica pentru a face ca reformele sociale din Bulgaria sa devina functionale. Regimul bulgar de astazi al securitatii sociale acopera toate riscurile, de la invaliditate si maternitate pana la accidente de munca, somaj si pensie. Sistemul este finantat prin contributiile sociale ale patronilor si lucratorilor. Patronul sau intreprinderea plateste 65% din cotizatiile sociale ale lucratorului, iar acesta – 35%, contributiile variind, desigur, in functie de importanta salariului si a gradului de periclitate al serviciului prestat. Guvernul cauta insa ca in viitorul apropiat cotizatiile sociale ale unui lucrator sa fie platite intr-un raport de 50%:50% de catre intreprindere si lucrator. Altfel zis, contributia firmei trebuie sa fie diminuata pentru a-i stimula pe patroni sa angajeze personal nou. Contributiile la asigurarile de pensie si de sanatate sunt obligatorii pentru toti bulgarii nascuti dupa 1 ianuarie 1960. Cei care doresc sa isi completeze pensia pot, desigur, sa contracteze asigurari separate pe langa firme private. Aceste contributii nu sunt taxabile, ceea ce constituie un stimulent suplimentar pentru populatie. Noul sistem a generat insa o importanta povara fiscala suplimentara pentru bugetul patronilor si al lucratorilor. Pe deasupra, fenomenul imbatranirii populatiei s-a accentuat prin plecarea tinerilor in cautare de lucru in strainatate. z
Neincredere
» Asigurarea ploconului
Scepticismul populatiei fata de stat este tot mai accentuat, mai cu seama ca oamenii au constatat ca, desi asigurarile sociale si medicale obligatorii au devenit foarte costisitoare, in practica persoana asigurata care merge la doctor si care, teoretic, ar trebui sa dispuna de asistenta medicala total gratuita este nevoita in continuare sa duca un "plocon" sau o "atentie", ceea ce, atunci cand bacsisul e dat in bani, face ca cetateanul sa plateasca de doua ori pentru un serviciu care inainte era (teoretic) gratuit. Nu trebuie uitat insa ca o cultura a increderii in stat, precum si un sentiment civic care se manifesta prin plata impozitelor si a contributiilor, intrucat majoritatea populatiei intelege ca serviciile publice nu pot functiona fara o contributie financiara individuala, toate acestea au nevoie de timp pentru a se consolida. Din aceasta perspectiva, Bulgaria, aidoma tuturor celorlalte tari foste comuniste intrate in UE, a iesit din comunism in mars fortat si, in conditiile crizei actuale, nu poate astepta o transfigurare imediata.
Complicitati
» Economia neagra
Cifrele oficiale nu iau in seama importanta economiei la negru, cea in care veniturile nu sunt taxabile si nu genereaza contributii pentru fondurile de pensii si de asigurari sociale si medicale. Bulgaria este insa considerata una dintre tarile est-europene din varful topului evaziunii fiscale in UE. De vina nu e numai frauda contribuabililor. Neincrederea fata de stat este partial justificata si de lentoarea sau de latura birocratica a functionarii institutiilor cu care este confruntat cetateanul. In Bulgaria, unde guvernul intarzie, de pilda, foarte mult rambursarea taxei pe valoarea adaugata (TVA), societatile care au nevoie de acesti bani au nevoie de un stimulent important pentru plata la timp a contributiilor sociale sau a impozitelor. O neincredere permanenta este asadar ceea ce defineste relatiile contribuabililor bulgari cu statul, neincredere, de altfel, reciproca.
Statistica
» Pensionarii vor fi majoritari
Se considera ca populatia Bulgariei a scazut cu aproape un milion din 1989 incoace, fiind astazi de ceva mai putin de 8 milioane de locuitori. Economia Bulgariei continua sa prezinte o balanta extrem de defavorabila pe termen lung, raportul intre persoanele active si pensionari fiind de 1:1. Lucratorii de astazi trebuie astfel sa contribuie atat pentru ei insisi, cat si pentru pensiile si asigurarile celor care nu mai lucreaza. Varsta iesirii la pensie pentru cei care au contribuit in mod regulat este de 63 de ani pentru barbati si 60 pentru femei. Pensiile raman insa foarte mici, unele chiar sub limita subzistentei, pentru a nu spune a supravietuirii, ceea ce inseamna ca presiunile pentru a obtine sporirea lor nu vor inceta sa creasca.
