» Bulgaria a fost cunoscuta intotdeauna pentru AKM-uri de calitate, dar si pentru uleiul de trandafiri folosit in industria occidentala a parfumurilor.
» Uleiul bulgaresc de trandafiri, cautat de firme frantuzesti de parfumuri precum Dior si Chanel, e cel mai bun de pe planeta si se vinde cu peste 6.000 de euro litrul.
» Bulgaria a fost intotdeauna un net exportator de alimente si produse agricole, fiind depasita in acest domeniu in blocul comunist doar de Ungaria.
» Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect al validitatii conceptului de agricultura de subzistenta, cu totul functional intr-o economie de tranzitie.
In timpul comunismului, bulgaria era cunoscuta mai intai pentru fabricarea AKM-urilor de calitate, dar in acelasi timp si pentru uleiul de trandafiri folosit in industria occidentala a parfumurilor. Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, Bulgaria a fost intotdeauna o tara predominant agrara, intr-o masura mai mare decat Romania. Imediat dupa al doilea razboi mondial, agricultura reprezenta 65% din Produsul Intern Brut (PIB) al Bulgariei (fata de mai putin de 20% astazi), iar statisticile oficiale aratau ca patru cincimi din populatie lucrau in agricultura. Situatia s-a schimbat dupa introducerea cu forta a colectivizarii. Productia a scazut in deceniile urmatoare, insa Bulgaria nu a cunoscut niciodata problemele alimentare ale Romaniei, intrucat a pastrat o importanta agricultura privata, ceea ce a permis ca situatia alimentara si economica sa nu atinga niciodata o situatie de criza.
Desi era la fel de fascinat ca si Ceausescu de comunismul de tip chinez si coreean, dictatorul comunist Todor Jivkov a permis practicarea unei agriculturi private, ba chiar, la sfarsitul anilor ‘80, el introdusese un sistem economic prin care se garanta o oarecare autonomie cooperativelor agricole colective. In momentul caderii comunismului, mai bine de o treime din productia agricola a Bulgariei, in toate domeniile, era generata de sectorul privat. Bulgaria a fost intotdeauna un net exportator de alimente si produse agricole, fiind depasita in acest domeniu in blocul comunist numai de Ungaria. Tot asa, Bulgaria a fost intotdeauna principalul producator mondial de esenta de trandafiri, folosita, in special, in cosmetice si in industria occidentala a parfumurilor.
Agricultura dupa caderea comunismului
Privatizarea totala a agriculturii a fost decisa in 1991 de catre guvernul de atunci al lui Dimitar Popov. Legea le-a permis incepand din acel moment bulgarilor sa posede pana la 30 de hectare de teren arabil (20 ha in zonele de cultura intensiva). Au fost ridicate toate restrictiile in legatura cu natura plantelor sau cerealelor cultivate. Ceea ce a fost unic insa in cazul Bulgariei a fost felul in care administratiile locale inca functionale dupa caderea comunismului, compuse din vechi functionari care isi pastrasera posturile, au franat reforma si au cautat sa impiedice pe cat puteau redistribuirea terenurilor si a utilajelor aflate in posesia fermelor de stat. O serie intreaga de arhive au fost atunci distruse, titlurile de proprietate precomuniste au disparut intr-un mare numar de cazuri, iar taranii au fost de multe ori amenintati sau platiti ca sa ramana in fermele colective.
Reformele haotice si crizele economice care au cuprins societatea bulgara de-a lungul anilor ‘90 au avut serioase efecte in agricultura. Productia a scazut pana la praguri critice, iar la toate astea s-a adaugat si dezastruoasa mostenire a comunismului. S-a descoperit brusc ca din pricina folosirii intense si abuzive a ingrasamintelor chimice terenurile agricole din Bulgaria erau printre cele mai poluate din Europa, depasind chiar, in multe regiuni, gradul de poluare intalnit in Polonia si Romania. Asa se face ca o mare problema o intampina astazi agricultorii privati, care au primit, sau au recuperat, terenuri poluate si care nu pot face nimic pentru a ameliora situatia, din lipsa de mijloace financiare, de credite si de expertiza tehnica.
O agricultura de subzistenta
Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de "agricultura de subzistenta". Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o "economie de tranzitie". Eroarea, in cazul Bulgariei (si, intr-o anumita masura, si in cel al Romaniei) consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara (si aici iarasi se impune o comparatie cu Romania) functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.
Fraudele cu subventii UE
Odata intrata in Uniunea Europeana, in acelasi timp cu Romania, la inceputul anului 2007, Bulgaria a capatat acces direct la fondurile europene pentru agricultura, care reprezinta aproximativ jumatate din bugetul anual de 100 miliarde euro al UE. Foarte repede au fost constatate o serie de fraude importante. Anul acesta, la doi ani dupa aderare, Parchetul bulgar a anuntat lansarea a "mai multe sute" de anchete privind fraudele cu fonduri europene. Anchetele au fost initiate dupa ce Curtea Europeana de Conturi a semnalat o lunga serie de nereguli si fraude potentiale. In general, e vorba de agricultori bulgari sau chiar de companii si trusturi agricole suspectate ca si-ar fi umflat, in declaratii, suprafetele agricole sau numarul animalelor pentru care au primit subsidii UE. Ministrul Agriculturii, Valeri Tvetanov, a recunoscut recent ca peste 300 de entitati agricole (333 este cifra oficiala) par a fi facut declaratii exagerate pentru anul 2007, anul aderarii Bulgariei la UE. Parchetul a mai deschis 150 de anchete suplimentare in legatura cu neregulile flagrante si fraudele aparente privind fondurile de preaderare la care Bulgaria (ca si Romania) continua sa aiba dreptul pana la sfarsitul anului curent.
Majoritatea anchetelor privesc fondurile din cadrul programului SAPARD (fondurile UE destinate agriculturii tarilor candidate). Aici au fost declarate costuri si cheltuieli exagerate pentru achizitiile de utilaje agricole sau pentru modernizarea parcelelor private. In cateva zeci de anchete s-a ajuns deja pana in faza proceselor la tribunal. In consecinta, anul trecut UE a inghetat peste 800 milioane euro din fondurile destinate Bulgariei, dintre care peste 200 milioane suprimate definitiv, toate acestea din pricina fraudelor, in special in agricultura.
PARFUMUL
» Valea Trandafirilor
In Muntii Stara Planina se afla Valea Trandafirilor, de unde provine grosul productiei de esenta de petale de trandafir a Bulgariei. Uleiul bulgaresc de trandafiri, cumparat masiv de firme frantuzesti de parfumuri precum Dior si Chanel, e considerat de multi cosmeticieni a fi cel mai bun de pe planeta si se vinde cu peste 6.000 de euro litrul. Taranii si producatorii din regiunile respective au contracte permanente cu distileriile bulgare de parfumuri, care le cumpara intreaga productie de petale. Pentru a obtine un litru de ulei de trandafiri sunt necesare peste patru tone de petale, care sunt fierte timp indelungat in alambicuri speciale. Exemplu al incalzirii planetei, inainte de caderea comunismului, cand clima era mai rece, iar petalele de trandafiri mai umede si grase, 2,8 tone de petale erau suficiente pentru a obtine un litru de ulei de roze.
