37.8 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăLifestyleFoodBulgaria - de la Armata Rosie la NATO

Bulgaria – de la Armata Rosie la NATO

» Bulgaria a iesit din comunism cu aceeasi mostenire militara pe care au avut-o toate celelalte tari ale Pactului de la Varsovia: structuri rigide, echipament invechit, relatii ierarhice bazate pe coruptie si brutalitate.

» Primele guverne ale Bulgariei au cautat sa aplice à la lettre reformele impuse de NATO tarilor candidate, sporind, de exemplu, cheltuielile militare pentru a se apropia de acel standard al aliantei, care consta in a rezerva 2% din produsul national brut pentru armata. In primii ani de reforme insa, Bulgaria trebuia sa avanseze calitativ, bazandu-se in acelasi timp pe personalul militar din trecut. Reformele au fost din aceasta pricina foarte lente, iar Bulgaria nu a fost primita in NATO decat in 2004, o data cu Romania.

» Ca membru NATO, Bulgaria cauta sa se conformeze si unei alte obligatii, 8% din totalul efectivelor fiind trimis in misiuni in strainatate, in special in Irak si Afganistan.

Sofia este si astazi plina de statui intru gloria Armatei Rosii, care a ocupat-o in septembrie 1944, in urma retragerii trupelor germane, insa nicaieri nu poate fi vazut un monument care sa comemoreze victimele comunismului. Dictatorul Todor Jivkov a ramas pana la moartea sa (a murit de moarte buna, in 1998) recunoscator URSS-ului, iar documente din arhivele Partidului Comunist bulgar au adus dovada definitiva ca Jivkov propusese in 1963 si, inca o data, in 1973 ca Bulgaria sa devina una dintre republicile sovietice. In aceasta perspectiva, armata Bulgariei comuniste nu a fost, vreme de mai bine de patru decenii, decat o anexa a Armatei Rosii. Astfel, Jivkov nu a ezitat sa trimita in 1968 trupe care au luat parte la invadarea Cehoslovaciei. In schimb, din noiembrie 1989, cand, spre surpriza generala, ministrul de Externe Petar Mladenov a obtinut din partea plenarei Partidului Comunist demiterea lui Jivkov, conducerea armatei s-a tinut deoparte de schimbarile politice. Armata a refuzat sa intervina si atunci cand, dupa demiterea lui Jivkov, Mladenov in persoana a cerut trimiterea tancurilor impotriva manifestantilor (motiv pentru care Mladenov a trebuit sa demisioneze, la randul sau, cateva luni mai tarziu).

Pe langa faptul ca are acest trecut incarcat, Bulgaria a iesit din comunism cu aceeasi mostenire militara pe care au avut-o toate celelalte tari ale Pactului de la Varsovia: structuri rigide, echipament invechit, relatii ierarhice bazate pe coruptie si brutalitate.
Ca toate celelalte tari foste comuniste, nici Bulgaria nu a avut resursele necesare pentru a-si croi din neant forte armate noi, neintinate. Asa incat, intr-o prima faza, Bulgaria s-a sprijinit tot pe fosta ierarhie a armatei, careia i s-a cerut sa continue sa functioneze, dar, in acelasi timp, sa se reformeze in profunzime.
Primele guverne ale Bulgariei au cautat sa aplice à la lettre reformele impuse de NATO tarilor candidate, sporind, de exemplu, cheltuielile militare pentru a se apropia de acel standard al aliantei, care consta in a rezerva 2% din produsul national brut pentru armata. In primii ani de reforme insa, Bulgaria trebuia sa avanseze calitativ, bazandu-se in acelasi timp pe personalul militar din trecut.
Reformele au fost din aceasta pricina foarte lente, iar Bulgaria nu a fost primita in NATO decat in 2004, o data cu Romania. Inainte de asta, in primul deceniu de dupa comunism, intre 1989 si 1999, Bulgaria isi redusese deja substantial efectivele armate, coborand de la 115.000 militari la 70.000. Apoi schimbarile au continuat, pana ce s-a ajuns la situatia actuala, cand totalul fortelor armate ale Bulgariei nu depaseste 40.000 de oameni, cu totii militari de profesie.

Profesionalizarea armatei este insa foarte recenta, intrucat, chiar si dupa primirea in NATO, Bulgaria a mentinut serviciul militar obligatoriu pana la sfarsitul anului trecut. Reducerea atat de drastica a efectivelor militare a fost criticata de-a lungul anilor de diversi politicieni din opozitie, care argumentau ca Bulgaria a ajuns sa nu se mai poata apara in caz de nevoie, in conditiile in care tari vecine cum sunt Grecia si Turcia mentin armate importante, iar in fosta Iugoslavie conflictele inca nu s-au stins cu totul.
Aparatorii reformelor au subliniat insa ca, dimpotriva, fortele reduse si posedand o inalta pregatire ale Bulgariei de azi sunt mult mai eficiente decat masivele trupe de militari in termen, nemotivati, din care era formata armata pana acum. Mai mult, ca membru NATO, Bulgaria cauta sa se conformeze si unei alte obligatii, 8% din totalul efectivelor fiind trimis in misiuni in strainatate, in special in Irak si Afganistan.
De fapt, problema cea mare cu care e confruntata in acest moment armata Bulgariei, odata incheiata recrutarea obligatorie, este gasirea personalului necesar care sa doreasca o cariera in armata. In ciuda anunturilor repetate, numarul voluntarilor ramane relativ mic si putini sunt cei care cauta sa devina soldati de profesie.

Ministerul de Interne cumpara spatiu publicitar la televiziune sau in presa scrisa si, cu toate ca, teoretic, grosul efectivelor este acoperit, in realitate, in fiecare an sute de militari parasesc armata pentru contracte civile mai atragatoare, facand ca fortele armate sa se afle intr-o lipsa cronica de oameni. Principala problema este cea a salariilor. Dintre membrii NATO, salariile militarilor bulgari sunt cele mai coborate.
Plata unui militar bulgar incepe de la 400 de leva in momentul angajarii. Chiar daca la acesta suma se adauga o serie de alte beneficii, inclusiv haine, hrana, concedii importante si asigurari medicale, asta nu inseamna totusi in bani reali decat 200 euro pe luna, cu mult sub ceea ce poate plati sectorul privat. Motiv pentru care multi militari doresc efectuarea unui serviciu in Irak sau Afganistan, unde plata incepe de la 3.000 de dolari pe luna.
Costul trimiterii a cate 400 de militari bulgari in Irak si in Afganistan nu a fost facut public, dar se crede ca depaseste 50 milioane euro, pe care guvernul a trebuit sa-i ia din alte bugete.
Bulgaria cheltuieste mult in cadrul Aliantei Nord-Atlantice pentru a-si inlocui armamentul si infrastructura de origine ruseasca cu armament ultramodern. Astfel, a cumparat avioane de lupta de tip Spartan din Italia si elicoptere Eurocopter din Franta, iar pentru modernizarea elicopterelor vechi de tip Mi-24 si Mi-17 s-a recurs la firme israeliene. Majoritatea avioanelor militare ale Bulgariei sunt insa in continuare MiG-uri de fabricatie sovietica, dintre care cateva au fost modernizate.
Pentru transport Bulgaria mentine masivele avioane cargo sovietice de tip Antonov, care, desi sunt invechite, continua sa fie utile. Paradoxal, data fiind importanta strategica a Marii Negre si perspectiva tranzitului petrolului si gazului din Caucaz, pana in prezent Bulgaria si-a neglijat in mod serios marina.

Pentru a atinge cel putin cateva dintre cerintele NATO, Bulgaria a cumparat in 2005 o fregata belgiana, construita in 1977, pe care a trimis-o sa navigheze in largul coastelor Libanului, in cadrul misiunii ONU de acolo, insa majoritatea celorlalte nave militare nu se afla intr-o stare prea buna, iar dintre cele patru submarine de lupta numai unul este operational.
Mai putin cunoscut e faptul ca in timpul comunismului Bulgaria a avut o importanta productie de armament chimic. Desi a ratificat in 1994 Conventia asupra Armamentului Chimic, Bulgaria nu si-a declarat inca toate stocurile, iar o buna parte din acestea ar putea fi formate din gaze precum sarin si tabun.
Ca si in Romania, SUA a negociat si in Bulgaria dreptul de a folosi o serie de baze militare dezafectate, pentru a caror reamenajare s-a anuntat o suma depasind 60 milioane dolari. Astfel, Statele Unite vor putea folosi bazele din Bezmer, Graf Ignatievo, Novo Selo si Aitos pentru interventii in diferite puncte ale Orientului Apropiat fara a mai cere aprobarea guvernului de la Sofia. Recent, revista strategica Foreign Policy considera baza de la Bezmer drept una dintre primele 6 baze militare americane din lume.

 

» Trocul cu terenuri
In luna aprilie premierul Serghei Stanisev l-a eliberat, de altfel, din functie pe ministrul Apararii, Veselin Bliznakov, acuzat ca nu a fost destul de asiduu in aplicarea reformelor in armata si in combaterea coruptiei. De indata ce si-a luat postul in primire, noul ministru Nikolai Tzonev a pus capat practicilor de troc tot mai frecvente din armata, prin care terenuri erau schimbate pe apartamente sau viceversa, conducerea armatei dispunand in mod personal de o serie intreaga de proprietati cu statut incert. Coruptia atinge toate esaloanele armatei, insa in jurul contractelor de vanzare a armamentului pare a fi endemica.

Bulgaria a exportat intotdeauna armament si este cunoscuta ca producator de mitraliere de tip Kalashnikov (AK-47 si AK-74) foarte fiabile si ieftine. De asemenea, exporta in multe regiuni de conflict din Africa si Asia, motiv pentru care a si fost criticata de catre organizatia Human Rights Watch. Bulgaria si-a mai vandut in zonele de conflict si o buna parte din vechiul arsenal de fabricatie sovietica. Surplusul de armament este vandut la preturi coborate, intrucat distrugerea acestuia ar costa mai mult decat vanzarea lui sub pretul pietei.

Dan Alexe
Dan Alexehttp://dan-alexe
Dan Alexe, corespondent Bruxelles
Cele mai citite

Echipament moto BMW: ghidul complet pentru siguranță și confort pe două roți

Siguranța și confortul sunt priorități fundamentale pentru orice motociclist pasionat. Fie că ești un începător entuziast, fie un rider experimentat, alegerea echipamentului potrivit poate face diferența...
Ultima oră
Pe aceeași temă