Somajul in crestere si exodul imparabil al populatiei mentin in stare de coma estul Germaniei in ajunul reunificarii. Rata natalitatii in regiunea orientala germana este a doua cea mai scazuta din intreaga Europa. Ironie a istoriei sau blestem al Zidului de la Berlin? Cand intreaga Germanie si, mai ales guvernul condus de cancelarul Angela Merkel, se pregateste pentru a sarbatori in noiembrie a 20-a aniversare a caderii inexpugnabilei bariere care a divizat geografia germana timp de decenii, autoritatile se confrunta cu aceeasi problema care, la 13 august 1961, a servit drept scuza liderilor fostei Republici Democrate Germane (RDG) pentru a o inlatura: exodul populatiei, noteaza ziarul Las Provincias, citat de Agerpres.
Potrivit statisticilor oficiale, intre anii 1945 si 1961, 3,5 milioane de persoane au abandonat partea germana aflata sub controlul URSS pentru a cauta o viata mai buna in zona occidentala, un exod care punea in pericol existenta RDG. Pentru a o frana, Moscova si Berlinul Oriental convenisera sa ridice asa numitul "zid antifascist", care impiedicase libera miscare a germanilor. Insa disparitia barierei, in loc sa aduca prosperitate si "peisaje infloritoare", cum promisese fostul cancelar Helmut Kohl, a adus o criza economica care a pus pe butuci industria Germaniei de Est si a pus populatia in fata unei probleme care pana atunci fusese interzisa prin lege in tara comunista: somajul.
Decizia lui Kohl de a impulsiona, in iunie 1990, reforma economica si monetara care a introdus puternica marca occidentala in fosta RDG la un curs de unu la unu a provocat colapsul infrastructurii economice a fostei Germanii comuniste, asa cum avertizase cel pe atunci presedinte al Bundesbank, Kart-Otto Pohl. Falimentul economic si somajul galopant au provocat o boala cronica care, 20 de ani mai tarziu, continua sa afecteze cele cinci noi state federale care s-au integrat in noua tara creata la 3 octombrie 1990 si care au o rara similitudine cu situatia care domnea in disparura RDG in anii anteriori constructiei zidului.
Aproape 2 milioane de persoane, majoritatea tineri au abandonat teritoriul (10% din populatie) in cautarea unei vieti mai bune in bogatul vest german, un exod care nu pare sa aiba sfarsit si care, potrivit expertilor, ameninta sa transforme vasta regiune a "peisajelor infloritoare" intr-o zona pustie. In urma cu doi ani, Institutul pentru Populatie si Dezvoltare din Berlin, pe langa constatarea in mod stiintific a plecarii in masa a populatiei, a adaugat o noua data care planeaza ca o amenintare asupra viitorului regiunii: majoritatea tinerilor care emigreaza sunt de sex feminin, un fenomen care a provocat un deficit de 100.000 de nasteri in primii 15 ani dupa reunificare.
Una din consecintele imediate ale prabusirii ratei natalitatii in fosta RDG, cum a constatat recent ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, a fost disparitia lenta a scolilor si institutelor de invatamant mediu. In Saxonia, de exemplu, unul din statele federale cele mai prospere, 14.000 de tineri au obtinut anul acesta diploma de bacalaureat pentru a putea merge la facultate, insa anul viitor numarul va scadea la doar 7.500. Peste 2.000 de scoli au fost obligate sa-si inchida portile in ultimul deceniu in estul Germaniei din lipsa de copii. De la inceputul anilor 80, rata natalitatii in zona occidentala a tarii germane s-a mentinut la 1,37 copii, una din cele mai scazute din lume si mult sub 2,1, media necesara mentinerii unei populatii stabile.
In fosta RDG in schimb, rata a scazut la 0,77 in prima perioada dupa reunificare pentru a creste in ultimii ani la 1,2, a doua cea mai scazuta din intreaga Europa si depasita doar de Vatican. Motivul ratei scazute a natalitatii cu care se confrunta cele cinci noi state federale, potrivit Institutului pentru Populatie si Dezvoltare, este plecarea in masa a populatiei, pe care nimic nu mai poate sa o opreasca. Orase mijlocii precum Halle, Rostock, Cottbus, Chemnitz, Schwerin sau Magdeburg si-au pierdut a cincea parte a locuitorilor in ultimul deceniu, iar expertii sunt de parere ca in 2030 exodul ar putea fi dublu fata de cel actual. Doar urbele importante, precum Leipzig, Dresda y Erfurt au putut evita colapsul si privesc viitorul cu optimism.
Pentru a evita ca aceasta tendinta sa ia amploare si sa transforme zeci de sate si mici orase in centre urbane fantome, guvernul federal, in loc sa construiasca un zid pentru a stopa exodul, a alocat milioane de euro pentru a impulsiona infrastructura economica in cele cinci noi state federale. Intre 2006 si 2008, suma a crescut la 60 de milioane de euro. Insa milionara infuzie de bani – cum a dezvaluit institutul, intr-un studiu comandat de ministrul constructiilor, social-democratul Wolfgang Tiefensee – nu a reusit sa franeze exodul, motiv pentru care s-a cerut guvernului sa puna capat investitiilor si sa promoveze, mai degraba proiecte sociale in centrele urbane care sunt condamnate cu disparitia.
