3 C
București
marți, 12 noiembrie 2024
AcasăLifestyleFoodBezidu Nou, satul de sub apa

Bezidu Nou, satul de sub apa

Pe malul lacului Bezid, undeva pe drumul care altadata lega Bezidu Nou de judetul vecin, Harghita, se inalta astazi Zidul Plangerii, fatada unei case, construita dupa modelul celor inghitite de apa, pe care se afla urmatoarele inscriptie: „Bezidu Nou se afla pe fundul lacului. Fostii locuitori ai celor 180 de case, raspanditi prin lume, il plang si azi. Slujitorii servili ai fostei dictaturi l-au demolat si l-au inundat. Astfel au desfiintat o comunitate unica din punct de vedere istoric si religios – in care au trait laolalta familii de diferite nationalitati si credinta, in deplina intelegere si buna pace, de-a lungul secolelor. Rugile romano-catolicilor, unitarienilor, greco-catolicilor si ale sabatarienilor ardeleni s-au mutit pentru totdeauna. Acest loc sa fie simbolul TOLERANTEI intre religii”.

Inceputul sfarsitului

Bezidu Nou se afla pe valea paraului Cusmed, inconjurata de dealuri pe care altadata se gaseau gradinile satenilor si cimitirele. Zona aceasta a platit tribut inundatiilor. La inceputul anilor '70, hidrologii hotarasc, pentru a regla cursul paraului Cusmed, construirea unui lac de acumulare peste satul Bezidu Nou.
In anul 1975 se incep lucrarile la baraj, care sunt sistate ulterior pana in anul 1977 si reluate in anul 1984. Barajul este pus in functiune in primavara anului 1988 si se trece apoi la inundarea controlata a satului.
„Oamenii au fost rasfirati in 30 de localitati. Cei fara copii au fost mutati in niste garsoniere construite in Sangeorgiu de Padure. Unii le-au vandut si au plecat prin alte parti, altii au murit de suparare”, spune Stefan Tamas, consilier al primarului din Sangeorgiu de Padure, localitate de care apartine Bezidu Nou. Acesta spune ca ar fi fost firesc ca satul sa fie stramutat pe dealurile care il inconjurau. Astfel, oamenii nu ar fi fost nevoiti sa plece din locul in care s-au nascut, de pe pamanturile pe care le-au muncit.
„Primul proiect nu prevedea inundarea satului. Mai apoi insa, pentru ca trebuia alimentat cu apa industriala combinatul chimic de la Tarnaveni, s-a ajuns la aceasta solutie. Astazi, combinatul chimic nu mai produce nimic”, povesteste cu amaraciune Tamas.

Rromii, stapanii ruinelor

Dealurile care inconjoara lacul sunt astazi in stapanirea catorva familii de rromi. Gradinile de pomi fructiferi, fanetele, acum in paragina, sunt teritoriul nimanui. De pamanturile oamenilor dezradacinati si aruncati in urma cu 17 ani prin alte colturi de lume se foloseste cine vrea si cine nu vrea. Sunt aici cateva familii de rromi, care nu supara pe nimeni, dar care traiesc practic in semisalbaticie.
„Pamanturile sunt lasate in paragina. O parte din titlurile de proprietate pentru aceste terenuri au fost emise, dar si din astea au fost ridicate prea putine. Comunitatea de rromi din zona se foloseste de terenuri dupa bunul plac”, spune Stefan Tamas. Acesta si-ar dori ca in zona sa apara investitori care sa ajute la dezvoltarea turismului. „E mare pacat de pamanturile astea. Avem curent electric. Cu apa, dupa cum se vede, nu ar fi o problema. Locurile sunt de o frumusete rara. S-ar putea dezvolta aici o zona de turism rural, cu pensiuni, cu microferme. Dar, mai intai trebuie rezolvata problema titlurilor de proprietate”, spune Tamas.

Turismul de weekend, la el acasa


Pe malul lacului Bezid s-au ridicat cateva casute de lemn, aflate in proprietatea unor oameni de prin alte locuri. Ici-colo, cate un cort. In barcile care plutesc pe lac, pescarii asteapta zvacnetul unditelor. O alta suparare a consilierului Tamas este ca lacul nu este ingrijit asa cum se cuvine. Acesta se afla in „curtea” Administratiei Nationale Apele Romane. Pe de alta parte, Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) filiala Mures a populat lacul cu peste, iar cei care vin aici la pescuit au nevoie doar de legitimatia emisa de aceasta organizatie.
Din apele lacului ies la suprafata cioturi sinistre de copaci, ca niste cerberi impietriti. Turla bisericii romano-catolice se inalta din apa, ca semn de aducere aminte a celor pe care le vegheaza in adanc.

Cele mai citite

Dobânzile mari, munții greu de escaladat ai creditării

Dobânzile la creditele din România au devenit o provocare copleșitoare pentru consumatori și companii, o călătorie economică pe teren accidentat, care contrastează puternic cu...

Dobânzile mari, munții greu de escaladat ai creditării

Dobânzile la creditele din România au devenit o provocare copleșitoare pentru consumatori și companii, o călătorie economică pe teren accidentat, care contrastează puternic cu...

Audierea ultimilor șase comisari europeni desemnați, printre care și Roxana Mînzatu, va avea loc marți în Parlamentul European

Ultimii şase comisari europeni desemnaţi, cei propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, între care şi reprezentanta României, Roxana Mînzatu, sunt audiaţi...
Ultima oră
Pe aceeași temă