Ziua de 1 iulie 2010 va intra probabil în istoria Siemens ca ziua în care compania a încheiat o relaţie de afaceri de 140 de ani cu Iranul, dată la care gigantul cu baza la Munchen a încetat să mai accepte noi comenzi din Iran, scrie Der Spiegel, citat de Agerpres.
Decizia, pe care conducerea companiei a luat-o în toamna anului trecut, face din Siemens una din puţinele companii importante din Germania care a răspuns la presiunile guvernului german şi ale Statele Unite pentru a se retrage complet din Iran.
Cu toate acestea, oficialii vamali de la aeroportul din Frankfurt susţin că au interceptat un transport de piese Siemens, care includea switch-uri, componente de comutare şi module de calculator, destinate unui client rus.
Potrivit acestora, piesele Siemens urmau să fie transportate de la Moscova la controversatul reactor iranian de la Bushehr, însă un purtător de cuvânt al companiei insistă asupra faptului că nicio persoană din cadrul Siemens nu a fost conştientă de ceea ce se întâmpla la Moscova.
Autorităţile precizează totodată că, dacă componentele Siemens ar fi ajuns la Bushehr, acest fapt ar fi constituit o încălcare a embargoului strict al Uniunii Europene împotriva Iranului, înăsprit şi mai mult de la sfârşitul lunii iulie. Această informaţie i-a determinat pe oficialii vamali de la aeroportul din Frankfurt să refuze să permită transportului Siemens să părăsească ţara.
Potrivit Der Spiegel, incidentul va reaprinde probabil o dispută fundamentală care a mocnit între UE, Rusia şi Iran de ceva timp. Guvernul german şi alte ţări europene suspectează că preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad încearcă să dezvolte arme nucleare sub masca unui program nuclear civil, o ipoteză negată cu vehemenţă de Ahmadinejad. Europenii se tem astfel că reactorul nuclear de la Bushehr ar putea fi utilizat în mod abuziv pentru a construi bombe atomice.
Potrivit embargoului impus de UE Iranului, produsele considerate ca având o importanţă strategică cum ar fi computerele nu pot fi trimise către Iran din sau prin Germania chiar dacă acestea ar servi unui program nuclear în scopuri civile cum este aparent cel de la Bushehr.
Pe de altă parte, Rusia şi Iranul consideră poziţia Germaniei extremă şi citează sancţiunile Naţiunilor Unite, care nu sunt la fel de stricte ca normele UE. În conformitate cu normele ONU, produsele pot fi livrate către Iran, dacă acestea sunt destinate exclusiv pentru programul civil de energie nucleară.
Între timp, procurorii de la Frankfurt şi landul Renania de Nord – Westfalia anchetează trei companii germane, printre altele, pentru posibile încălcări ale Legii Comerţului Exterior. Anchetatorii nu au dezvăluit încă niciun nume, parţial din motive strategice, însă se ştie că Siemens nu este încă anchetată în acestea.
Aceste tranzacţii dubioase descoperite de către oficialii germani fac parte însă dintr-un puzzle mai mare. Pe site-ul său, compania rusă Atomstroyexport se mândreşte cu faptul că 12.000 de tone de piese germane au fost deja instalate în Bushehr. Anchetatorii trebuie să stabilească acum care dintre aceste piese au fost instalate atunci când Siemens era încă responsabil de proiectul reactorului şi care au fost achiziţionate mai recent – şi ilegal.
