Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fibrilația atrială, boala tăcută care ucide mii de români

Asociația Națională pentru Protecția Pacienților lansează „Schimbă Ritmul”, un program amplu de informare asupra efectelor fibrilației atriale.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 13.08.2018 - 17:54

Campania avertizează, implicit, şi asupra riscului apariției celor mai grave accidente vasculare cerebrale, care cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% perioada de spitalizare şi reduc cu 40% rata de recuperare. Potrivit statisticilor, în fiecare an, peste 3.000 de români pot supraviețui unui AVC prezentând pareze, dificultăți de vorbire și alte dizabilități, însă două treimi dintre aceștia nu vor mai fi în viață la un an de la producerea evenimentului.

Fibrilaţia atrială este o afecţiune cardiovasculară determinată de disfuncţii ale activităţii electrice a inimii (aritmie cardiacă), dar şi de o serie de boli care afectează şi suprasolicită miocardul (muşchiul inimii). “Fibrilația atrială este în România un inamic tăcut și ignorat, o afecțiune care în continuare NU este gestionată eficient și în general NU reprezintă o prioritate nici pentru pacient, nici pentru sistemul de sănătate”, declară Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților. El atrage atenţia că „este nevoie de informare, diagnosticare și abordare clinică corectă ca să schimbăm ritmul vieții celor câteva sute de mii de români care, suferind de fibrilație atrială, au un risc de cinci ori mai mare să facă un accident vascular cerebral”.

România, fruntaşa ­Europei la numărul de decese

Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră înregistrează la nivel european cea mai mare rată de decese ce ar putea fi evitate dacă s-ar utiliza cunoștințele și tehnologiile medicale actuale. Astfel, aproape 1 din 2 decese ar putea fi prevenite, iar bolile cerebrovasculare, printre care și AVC-ul ischemic, sunt a doua cauză de mortalitate. “Fibrilația atrială este tăcută, accidentul vascular cerebral, consecință a acesteia, este devastator. Vorbind despre fibrilație, trebuie să pomenim de moarte și invaliditate cumplită, pentru ca pacienții noștri să înțeleagă la ce sunt expuși“, explică dr. Bogdan-Ovidiu Popescu, președintele Societăţii Naţionale de Neurologie. De cele mai multe ori persoanele care au fibrilație atrială află acest lucru abia după ce a survenit un AVC. Conform datelor coroborate din mai multe studii, aderența pacienților la tratament de control pentru fibrilaţia atrială și de prevenție a AVC este de sub 50%.

“Fibrilația atrială reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, probabil insuficient conștientizată atât în rândul pacienților, cât și în comunitatea medicală. Această afecțiune poate face ravagii chiar înainte de a “vorbi” prin simptome. De aceea este necesară detecția fibrilației atriale prin screening cel puțin la anumite categorii de pacienți, cum ar fi cei cu vârsta peste 65 ani, cei care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un accident ischemic tranzitor, precum și purtătorii de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. Tratamentul anticoagulant este esențial – preferabil cu noile anticoagulante orale. Conduita optimă este bazată pe comunicare medic-­pacient, cu împărtășirea cunoștințelor și înțelegerea nevoilor fiecărui pacient. Prevalența crescută a fibrilației atriale și potențialul evolutiv către complicații severe justifică implementarea unor politici de sănătate publică adresate acestei afecțiuni“, argumentează dr. Ana Maria Vintilă, medic cardiolog la Spitalul Clinic Colțea București, secretar al Grupului de lucru de hipertensiune arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.

Fără acces egal la tratament

De cele mai multe ori fibrilația atrială poate fi diagnosticată simplu și fără costuri importante, iar tratamentele recomandate prin ghiduri internaționale permit un bun control al bolii și previn astfel cu succes AVC-ul și celelalte complicații secundare. Principala investigaţie care poate detecta această afecţiune este electrocardiograma, care înregistrează activitatea electrică a inimii, fiind recomandată împreună cu examenul fizic şi o radiografie toracică, precum şi măsurarea tensiunii arteriale. Dacă se suspectează existenţa unei fibrilaţii atriale episodice, se poate folosi un aparat care înregistrează ritmul cardiac pe o perioadă de 24 ore cu ajutorul unui aparat Holter. În plus, se poate efectua și  un test de efort pentru a verifica dacă există o afectare a vaselor coronare. În timpul tratamentului fibrilaţiei atriale sunt necesare teste repetate pentru evaluarea capacităţii de coagulare a sângelui.

Ca şi în cazul altor boli grave, România nu are în acest moment un program funcțional de identificare a pacienților și acces egal la tratament eficient pentru fibrilaţia atrială. “Pentru un bun control al afecțiunii este esențial ca pacientul să beneficieze de un diagnostic precoce și de un tratament corect. Sunt necesare cunoașterea simptomelor, verificarea personală a pulsului și controlul periodic la medic. Examenul clinic sistematic poate depista tulburarea de ritm, iar investigațiile suplimentare pot confirma diagnosticul. Tratamentul trebuie instituit cât mai precoce, iar pacientul trebuie informat și conștientizat asupra importanței lui. Comunicarea medic-pacient eficientă, bazată pe încredere, poate contribui în mod esențial la succesul terapiei, la creșterea complianței, aderenței și persistenței la tratament”, atrage aten­ţia dr. Daniela Mihaela Baltă, membru în grupul ­CardioMF al ­Societății ­Naționale de ­Medicina ­Familiei. 

Simptome:

- dureri toracice severe;

- stări de leşin;

- bătăi neregulate ale inimii;

- palpitaţii;

- senzaţia de cap uşor, confuzie, ameţeală fără o cauză explicabilă;

- fatigabilitate (oboseală);

- dispnee (senzaţia de lipsă de aer, sufocare) ce se agravează la efort fizic.

Peste 8.200 de români mor în fiecare an în urma unui AVC cauzat de fibrilația atrială. Nivelul de informare a publicului larg evaluat într-un amplu sondaj de opinie online internaţional din 2017 este de sub 50%.

Comentarii

loading...