Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ne protejăm de gastrită

Gastrita este o afecţiune comună şi se defineşte prin inflamaţia stratului superficial al stomacului. De obicei, este uşoară şi se rezolvă fără tratament, declară într-un interviu pentru “România liberă” dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 15.05.2018 - 08:46

1 din 3 români are o boală digestivă, care apare, de regulă, din cauza stresului, a dietei dezechilibrate şi a stilului de viaţă haotic. Alte două cauze frecvente ale afecţiunilor gastrice pot fi abuzul de antiinflamatoare, dar şi infecţia cu bacteria numită Helicobacter pylori, prezentă la peste 60% din populaţie. 

„Stomacul produce acid pentru digestia alimentelor şi omoară toţi germenii care ajung la acest nivel. Anumite celule ale mucoasei gastrice produc un strat de mucus ce formează o barieră naturală împotriva acidului coroziv, protejând stomacul şi duodenul. Există un echilibru între cantitatea de acid produsă şi stratul de mucus. Gastrita se dezvoltă atunci când apare o alterare a acestui echilibru, permițând acidului să atace mucoasa stomacului” - explică specialistul, care atrage atenţia că sunt şi situaţii în care se poate ajunge la ulcer.

Dr. Adelina Popescu

Simptomatologia este variată, pornind de la lipsa oricăror simptome până la durere intensă în jumătatea superioară a abdomenului. În plus, pot să apară senzaţia de balonare, saţietate precoce, greaţa şi chiar vărsăturile. Uneori, durerea trezeşte pacientul din somn, se poate agrava după masă şi se ameliorează rapid după antiacide. Există semne şi simptome de alarmă care implică o vizită urgentă la medic: durerea este intensă şi nu cedează la antiacide, dacă durerea durează mai mult de o săptămână, dacă durerea apare după consumul de medicamente, dacă pacientul varsă sânge sau un conţinut cu aspectul zaţului de cafea, dacă apar scaune negre ca păcura sau cu sânge.

Diagnosticul gastritei se pune de obicei pe baza simptomatologiei şi a examinării abdominale, iar formele uşoare nu necesită vreun test special, susţine dr. Popescu. Dacă sunt prezente semne şi simptome de alarmă, atunci sunt necesare teste de sânge care să ateste anemia, ecografie abdominală pentru excluderea altor cauze de durere la nivelul etajului abdominal superior (colică biliară, pancreatită acută, alte afecţiuni hepatice) şi endoscopia digestivă superioară. Aceasta este o investigaţie imagistică prin care se introduce un tub cu o cameră de filmat în vârf prin esofag până în stomac şi duoden, permiţând vizualizarea directă a leziunilor (esofagită, gastrită, ulcer, tumori, leziuni vasculare etc.).

Totodată, prin endoscopia digestivă se pot preleva mostre milimetrice din mucoasa gastrică pentru examinarea microscopică sau pentru testul rapid la urează, necesar în diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori. O altă investigaţie imagistică este tranzitul baritat sau radiografia cu bariu, care însă nu are aceeaşi acurateţe ca endoscopia.

Opţiuni terapeutice moderne

Tratamentul formelor uşoare de gastrită se face prin schimbarea dietei şi a stilului de viaţă: mese mici şi dese, evitarea alimentelor iritante (condimente picante, băuturi şi sucuri acidulate, citrice, prăjeli, tocătură, sosuri, rântaşuri, grăsimi de origine animală, dulciuri concentrate), evitarea alcoolului şi a fumatului.

Dr. Adelina Popescu spune că o soluţie a gastritelor determinate de antiinflamatoriile non-steroidiene este evitarea acestora sau înlocuirea lor cu paracetamol: „Tratamentul medicamentos constă în mai multe categorii de medicamente: antiacidele – neutralizează rapid aciditatea şi ameliorează simptomele pentru o perioadă scurtă de timp; blocanţii H2 (ranitidina) şi inhibitorii de pompă de protoni (omeprazole, pantoprazole, esomeprazole) acţionează la nivelul celulelor care produc acid gastric, efectul scăderii acidităţii fiind de durată şi susţinut. Dacă testele dovedesc infecţia cu Helicobacter pylori, atunci este necesară eradicarea ei”. Potrivit medicului, complicaţiile gastriei constau în dezvoltarea unui ulcer sau în sângerarea de la nivelul mucoasei gastrice, determinând astfel apariţia anemiei.

Cauze

· Infecţia cu Helicobacter pylori apare la 70% din populaţie şi este cauza principală de ulcer; odată ce infecţia a fost dobândită, poate persista toată viaţa. Poate fi asimptomatică sau poate determina gastrită/ulcer prin alterarea barierei de mucus şi/sau creşterea acidităţii gastrice.

· Medicamentele antiinflamatorii şi aspirina – antiinflamatoriile din categoria non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, ketonal, indometacin etc.) şi aspirina sunt medicamente folosite pentru dureri articulare, musculare, cefalee, intercurenţe respiratorii etc. Aceste medicamente afectează bariera de mucus a stomacului şi permit acidului să corodeze. Aproximativ două din 10 ulcere gastrice au la bază această cauză.

· Intervenţii chirurgicale majore, boli grave, arsuri severe etc. Mecanismul apariţiei gastritei sau ulcerului este determinat de scăderea fluxului de sânge de la nivelul stomacului, urmat de scăderea secreţiei de mucus.

· Cauze autoimune.

· Abuzul de alcool şi tutun.

· Infecţia cu unele virusuri, bacterii sau fungi la persoanele imunodeprimate.

· Excesul de bilă în special la pacienţii colecistectomizaţi sau cu stomac rezecat.

Remedii naturiste

Sucul de cartofi cruzi – în fiecare dimineață, pe stomacul gol, se poate bea un pahar din acest suc, care are proprietăţi antiacide. Este eficient în tratarea gastritei, a colitei, a ulcerelor gastrice şi intestinale, dar are totodată efecte benefice şi în cazul ulcerelor la stomac, al ulcerului duodenal sau al ulcerului peptic. Poate fi consumat şi în combinaţie cu sucul de morcovi. Cartoful se numără printre cele mai alcaline alimente, iar sucul poate fi de folos în neutralizarea acidului din stomac, ajutând totodată la calmarea durerilor de stomac.

Ceai de gălbenele – frunzele şi florile de gălbenele au fost folosite în scopuri medicinale încă din secolul al XII-lea şi sunt recunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice în cazul gastritei sau al ulcerului, acţionând ca un cicatrizant intern. Se recomandă o infuzie mai puternic concentrată, cu 4 linguri de flori de galbenele la 250 ml apă şi se beau câte 3 linguriţe de preparat pe zi.

Sucul de varză dulce – are un conţinut bogat de aminoacizi, printre care și glutamine, care reduc aciditatea excesivă. În plus, vitamina U (sau factorul antiulceros) ajută la vindecarea mai rapidă a pereților stomacului afectați de aciditate. Cura se ţine 3-4 săptămâni, iar tratamentul presupune consumul zilnic al unui pahar de suc, dintr-o varză de mărime medie. Cantitatea obţinută se împarte în trei părţi, iar bolnavul va bea câte o parte între mesele principale.

Comentarii

loading...