Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ne protejăm de efectele frigului

Se vorbeşte mult în această perioadă neobişnuit de friguroasă despre cum trebuie crescută imunitatea, iar medicina populară, la fel ca şi medicina tradiţională chineză, sunt receptive la conexiunile omului cu mediul în care trăieşte, găsind în natură remedii uşor de folosit.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 04.03.2018 - 17:45

Cea mai comună afecţiune “de sezon” o reprezintă banala “răceală”, căreia, chinezii, în medicina tradiţională, îi spun “invazia frigului asupra organismului”. Frigul poate produce simptome variate, de la tuse şi rinoree, până la dureri de spate, simptome urinare, nevralgii, dureri articulare. Unul dintre cele mai banale, dar şi cele mai eficiente remedii, îl reprezintă căldura.

Medicul de familie Carmen Badea, specialist în apifitoterapie, acupunctură şi homeopatie, declară pentru România Liberă că se pot folosi cataplasme calde cu sare grunjoasă încălzită, pusă într-un săculeţ din bumbac şi aplicată pe zona dureroasă, sau plasturi revulsivi, care încălzesc pielea şi ajută la eliminarea frigului. “Un remediu cunoscut şi folosit de bunicii noştri, dar şi de medicina tradiţională chineză, îl constituie ventuzele. Sunt foarte utile în diferite nevralgii şi contracturi musculare, în special paravertebrale, dar şi cu alte localizări. În trecut nu există familie în care cel puţin un membru să nu fie expert în aplicarea ventuzelor. De asemenea, toţi acupunctorii au în dotare, pe lângă acele de acupunctură, trusa cu ventuze” – declară medicul.

O altă modalitate de a aduce căldura în organism în caz de răceală o reprezintă ingestia de lichide calde, sub formă de ceaiuri. Dintre plantele autohtone, cel mai frecvent folosite sub forma de infuzie sunt teiul, menta, cimbrişorul. Eucaliptul intră, de asemenea, în componenţa diferitelor formule terapeutice, fie ceaiuri, fie soluţii inhalante, cu un bun efect de dezobstruare a căilor respiratorii superioare. “Din farmacopeea chineză putem menţiona: scorţişoara, ghimbirul uscat, feniculul, piperul, cuişoarele, coaja de mandarin. Ele sunt cunoscute ca şi condimente, dar pot să fie folosite în combinaţie cu plante, cum sunt teiul, menta, eucaliptul, rădăcina de lemn dulce sau fructe uscate: cătina, afinele, merişoarele, lycium (goji)” – enumeră dr Badea, care precizează că cel mai des întâlnite afecţiuni de sezon sunt cele respiratorii: faringite, amigdalite, laringite şi laringo-traheite, sinuzite, bronşite şi pneumonii, care au ca simptome comune tusea, durerea în gât, febra, congestia nazală sau rinoreea.

Plante cu efecte asupra căilor respiratorii

Cele mai utile plante pentru combaterea acestor simptome sunt: cimbrul, isopul, scaiul vânăt, lichenul de piatră, podbalul, pătlagina, coada calului, mugurii de pin, rădăcina de iarbă mare. Aceste plante se găsesc în diverse produse, sub formă de ceaiuri, tincturi, siropuri, tablete sau capsule.

Astfel, datorită uleiurilor volatile conţinute, cimbrul are proprietăţi expectorante, care calmează spasmele căilor respiratorii. În bronşite se asociază cu frunze de podbal, patlagină sau ciuboţica cucului. Coada calului are efect bronhodilatator, antimicrobian şi expectorant. De asemenea, este un bun antiseptic urinar, dar şi diuretic, având indicaţie în cistite, care sunt, de asemenea, cauzate de acţiunea frigului în condiţiile anotimpului rece. Isopul este o plantă cu efect expectorant eficient, care intră în componenţa unor ceaiuri antiastmatice şi a unor siropuri expectorante. “Lichenul de piatră e o plantă extrem de folosită în formule de siropuri expectorante. Acesta conţine lichenină, acid lichenic, acid stearic, oxalat de calciu şi potasiu, vanilină, lactone, substanţe triterpenice, principii amare, ulei volatil şi mucilagii. Lichenul de piatră stimulează şi fluidifică secreţiile bronşice, este emolient şi calmant, iar mucilagiile conţinute au efect asupra catarului bronşic. Totdată, această plantă este eficientă în ameliorarea unor afecţiuni ale aparatului respirator, precum tuse, răguşeală, bronşită, amigdalită, faringite, laringite, pneumonii. Sucul de ridiche neagră este, la rândul său, eficient în afecţiunile respiratorii, având un bun efect bactericid. Se găseşte în anumite formule de sirop expectorant” – explică pentru România Liberă medicul Carmen Badea.

Recomandările OMS

Deși oricine poate suferi efecte negative asupra sănătății cauzate de frig, unele persoane sunt expuse unui risc mai mare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia că grupurile cele mai vulnerabile includ vârstinci, sugari, copii și adolescenți, persoane care suferă de boli cronice sau de limitări fizice sau mentale, iau anumite medicamente sau sunt subnutrite.

OMS are un set de recomandări pentru populaţie în vederea reducerii riscurilor pentru sănătate cauzate de temperaturile scăzute:

– Să solicitați sfatul medicilor de familie, in special în cazul afecțiunilor cronice, despre riscurile specifice și dozele adecvate de medicamente;

– Să purtați îmbrăcăminte adecvată pentru vremea rece și să vă acoperiți mâinile, picioarele și capul;

– Să consumați mese calde şi să beți suficiente lichide, evitând băuturile foarte reci;

– Să evitați statul în picioare, nemișcat, pentru o perioadă lungă de timp în frig;

– Să vă asigurați că aerul din locuintă este suficient de cald, cu cel puțin o cameră încălzită la 18-21°C (în mod ideal, zonele de living și băile ar trebui să atingă 20-22°C, iar alte încăperi ocupate 18°C);

– Să fiți precauți când folosiți radiatoare și pături electrice;

– Să fiți atenți la semnele de avertizare de la nivelul pielii cauzate de expunerea la frig (instalarea amorțelii în degetele de la mâini și picioare indică un risc crescut de leziuni din cauza frigului, iar paloarea feții sau apărută în alte zone este un semn de vătămare și se impune protejarea pielii împotriva răcirii în continuare).

 

 

Comentarii

loading...