Cum evităm agravarea bolilor cardiovasculare în sezonul rece

Suntem în mijlocul iernii şi, cu toate anomaliile meteo de până acum nu doar în România, temperaturile scăzute şi ninsorile şi-au făcut apariţia în majoritatea regiunilor ţării.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 16.01.2018 - 20:02



Specialiştii atrag atenţia că în sezonul rece riscul agravării unor boli cronice este foarte ridicat. Medicul de familie Carmen Badea explică, într-un interviu pentru „România liberă", că factorii meteo-climatici, atât frigul, cât și căldura extremă, repre-zintă condiții de stres pentru organismul uman, care reacționează prin meca-nisme compensatorii, de natură să ducă la adaptare și, în final, la supraviețuire. Uneori, însă, mecanismele de adaptare sunt depășite, instalându-se patologia, cele mai de temut fiind bolile cardiovasculare. Doctorul spune că în special persoanele cu vârste extreme (copiii și bătrânii) sunt cele mai expuse efectelor fri-gului, iar dintre afecțiuni cele respiratorii și cardiovasculare. Alți factori care pot influența negativ bolile cardiovasculare în timpul iernii sunt: umiditatea crescută, lumina insuficientă, alimentația bogată în carbohidrați și grăsimi și săracă în fructe și legume proaspete, sedentarismul, apariția infecțiilor respiratorii de sezon.

Aflux mare de pacienţi la cabinetele medicale

Potrivit medicului, în timpul iernii se constată creșterea prezentării la cabinet a numărului pacienților cu boli cardiovasculare, fie cu decompensări care necesită creșterea dozelor la medicamentele deja administrate, fie adăugarea unor medicamente noi la terapie. Afecțiunile cardiovasculare care se declanșează sau se agravează cel mai frecvent la frig sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică și angina pectorală, tulburările de ritm și de conducere cardiacă, suferințele valvulare, arteriopatiile, insuficiența circulatorie periferică (maladia Raynaud).

Explicaţia apariţiei efectelor nedorite este că scăderea temperaturii sau trecerea bruscă de la cald la rece determină meca-nisme compensatorii precum contracția vaselor de sânge, creșterea vâscozității sângelui sau creșterea frecvenței cardiace. “Angina pectorală se manifestă prin crize dureroase intense, cu un impact emoțional foarte puternic, produse din cauza unor modificări la nivelul musculaturii inimii și arterelor coronare. Durerea iradiază în umăr, omoplat, brațul stâng sau spre abdomen și stern. Boala se produce din cauza îngustării organice sau funcționale (spasm) a arterelor coronare, având ca rezultat diminuarea aportului de sânge și oxigen la nivelul miocardului. Durerile apar mai frecvent noaptea și dimineața. Dacă se prelungesc în timp, e un semn de mare gravitate și impune prezentarea de urgență la medic, existând riscul unui infarct miocardic”, explică dr. Badea.

Remediile alternative, un suport eficient

Medicul declară pentru RL că, pe lângă măsurile terapeutice igienico-dietetice sau medicamentoase aparținând medicinii alopate și care sunt obligatorii, cu adaptare terapeutică în funcție de evoluția și gravitatea fiecărui caz în parte, ne putem folosi de specialitățile medicinii complementare: apifitoterapia, acupunctura, homeopatia: “Gemoderivatele sunt tincturi hidro-glicero-alcoolice în diluție decimală, făcute din componente, țesuturi embrionare de plante (muguri, mlădițe, semințe), care au un potențial special. Astfel, la un bolnav coronarian, se pot asocia coronarodilatatoarele și extractele din muguri sau mlădițe de sânger, păducel, măslin, liliac sau radicele de porumb. Hipertensiunea arterială beneficiază de terapia adjuvantă cu aceleași produse. Este de amintit faptul că, pe timpul iernii, puseele de hipertensiune sunt mai frecvente și mai greu de controlat. Se mai pot folosi capsule ce conțin combinații de plante cum sunt: vâsc, păducel fruct, talpa-gâștei și tarhon sau altă combinație – frunze și flori de păducel, frunze de măslin, extract de flori de hibiscus, flori de lavandă și ulei esențial de lavandă. Se vor administra la recomandarea medicului care monitorizează întregul tratament. Alte extracte recomandate pentru simptomele din bolile cardiovasculare sunt cele din muguri sau mlădițe de scoruș, castan comestibil, fag, arin negru, sequoia, caprifoi negru”.

Dacă totuși organismul a fost expus la temperaturi coborâte și vânt, terapia constă în încălzirea susținută a organismului în totalitate, dar și a extremităților în particular. Ceaiurile aduc un dublu beneficiu, atât prin faptul că lichidul fier-binte încălzește mediul intern, cât și prin efectul plantelor folosite. “Un ceai eficient pentru combaterea frigului pătruns în orga-nism ne este recomandat de medicina tradițională chineză, după ale cărei principii au fost combinate componentele. Acesta conține: ghimbir, scorțișoară, piper, cuișoare și coajă de mandarin. Alte remedii tradițio-nale chineze, dar recunoscute și de medicina noastră populară, sunt cataplasmele cu semințe de muștar aplicate pe extremitățile expuse la frig sau ventuzele la nivelul toracelui posterior, paravertebral. Dintre plantele autohtone recomandate pentru ceaiuri în sezonul rece, cele mai eficiente sunt fructele de cătină, măceș, păducel, anason, florile de soc şi sovârvul, care au efect anti-inflamator și expectorant, dar și vitaminizant”, conchide medicul Carmen Badea. 

RECOMANDĂRI

- administrarea corectă a medicației, cu respectarea dozelor prescrise, eventual adaptarea acestora la starea și condițiile de moment ale pacientului;

- monitorizarea alimentației, reducerea conținutului de grăsimi, carbohidrați și sare;

- consumul adecvat de legume și fructe;

- menținerea sub control a valorilor tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului;

- adaptarea efortului fizic la condițiile de mediu;

- purtarea de îmbrăcăminte adecvată temperaturilor scăzute;

- acomodarea treptată la frig, prin staționarea într-o încăpere intermediară înainte de ieșirea afară; se va proceda la fel și când se revine în interior;

- evitarea ieșirilor din casă când este ger sau viscol.

Cele mai frecvente simptome la prezentarea la medic sunt durerile precordiale, palpitațiile, creșterea valorilor tensiunii arteriale, dureri sau amorțeli la nivelul extremităților în timpul expunerii la frig.

„Acupunctura, efectuată în serii de câte 10 ședințe în fiecare anotimp, reduce riscul apariției evenimentelor cum sunt infarctul miocardic acut, accidentele vasculare cerebrale, ocluziile arteriale periferice sau trombozele venoase. Obiectivele tratamentului prin acupunctură sunt întărirea rezistenței organismului și eliminarea factorilor patogeni, precum şi reglarea echilibrului Yin-Yang, tratamentul fiind aplicat în funcție de condițiile locale și de constituția individuală.“Carmen Badea, medic de familie cu competenţe de acupunctură, apifitoterapie şi homeopatie).

Comentarii