Cele mai recente analize ale istoricilor susţin că, la începuturi, scrisul a apărut iniţial ca o unealtă administrativă, fiind inventată sub formă de simboluri pentru a ţine evidenţa posesiunilor tribale, iar apoi s-a dezvoltat şi ca o formă creativă, de exprimare a emoţiilor. Primele forme de scriere sunt desenele din preistorie, care deși sunt la granița dintre artă și scriere reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru generațiile viitoare istoria vănătorilor din paleolitic. Cercetările au demonstrat că la vremea când picturile erau realizate cu degetele și cu peneluri din fibre vegetale sau de lemn, homo sapiens apăruse deja. Pentru că la vremea aceea oamenii erau vânători, picturile reprezintă animale. Astfel, cea mai veche scriere din lume aparţine sumerienilor, care la începuturi desenau imagini pe tăblițe mici de argilă. Ulterior, scrierea s-a transformat în simboluri în formă de ace sau de cuie şi au compus cu 500 de semne pe tăbliţe cea mai veche bibliotecă din lume, ce include și cel mai antic manual de medicină.
Cine a folosit primele litere?
În lucrarea sa „Împotriva Grânelor”, apărută în 2017, James Scott, specialist în ştiinţe politice la Universitatea Yale, lansează o ipoteză revoluţionară, pe baza celor mai noi descoperiri arheologice, susţinând că popoarele sedentare care trăiau în pricincipal din cultivarea grânelor au existat cu mult timp înainte de apariţia primelor state în Mesopotamia şi China şi au folosit primele litere scrise. La rândul său, savantul german Harald Haarmann, specializat în lingvistică, susține că scrierea danubiană este mai veche decât cea sumeriană și că ar trebui să fie acceptată drept cea mai veche scriere din lume. Arheologii au găsit mii de artefacte, majoritatea confecționate din ceramică arsă, cu simboluri care fac parte din scrierea danubiană, până acum fiind inventariate circa 700 de simboluri diferite, un număr asemănător cu al hieroglifelor egiptene. Civilizația apărută pe valea Dunării este considerată ca fiind cea mai veche din Europa (5500-3500 î.e.n.), acoperind un vast areal care se întindea din partea de nord a Greciei actuale și până în Slovacia (de la sud la nord) și din România până în Croația (de la est la vest).
Scrierea limbii, nu doar a numerelor, a fost inventată în mod independent în cel puțin două locuri: Mesopotamia în 3200 î.Hr. și în Mesoamerica în 600 î.Hr.
Tăblițele de la Tărtăria, vechi de circa 7500 de ani, rămân dovezile celei mai vechi scrieri din lume.
