Pentru prima dată, reprezentanți ai Curții de Apel București (CAB) ies public într-o astfel de situație. Conferința de presă, programată pentru ora 12:00, a început cu declarația judecătoarei Raluca Moroșanu, care a afirmat în fața conducerii instanței că mărturia colegului ei, judecătorul Laurențiu Beșu, este autentică. „Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre – de magistrat și jurnalist – sunt motivate de aceeași nevoie: aflarea adevărului.”
O altă judecătoare preia cuvântul, declarând:
„Am 26 de ani de magistratură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Tot ceea ce spune este adevărat. Nu vreau să descriu atmosfera din instanță, dar o parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Beșu nu a fost niciodată ofițer acoperit; a fost magistrat toată viața. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe el, să mă creadă pe mine.”
Apoi, președinta CAB, Liana Arsenie, continuă:
Mulțumim, doamnă judecător. Așa cum am menționat, conferința are loc pe fondul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiției, dorim să atragem atenția asupra situației create. Vom prezenta dovezi care contrazic narațiunile manipulative și arată cadrul legal în care au fost luate deciziile. Cea mai gravă dezinformare vizează schimbarea completurilor de judecată.
Arsenie trece la exemple, începând cu dosarul Vanghelie. Dosarul a ajuns la CAB în 2021. Judecătorii Voica Valerica și o altă colegă au părăsit completul ca urmare a promovării unor concursuri – un motiv obiectiv, exterior instanței. Și judecătorul Răileanu a solicitat personal schimbarea secției. În cazul judecătoarei Andreea Ionescu, mutarea a fost decisă pentru echilibrarea volumului de muncă. Schimbarea judecătoarei Gargaria Anastasia a fost justificată prin faptul că aceasta întârzia motivarea deciziilor. În final, completul s-a stabilizat, iar cauza a fost soluționată: o singură decizie de încetare prin prescripție și două achitări.
În ceea ce privește prescripția pentru infracțiunea de luare de mită, termenul general se împlinise încă din 2017. Judecătorii au considerat că, fiind vorba de o infracțiune simplă, termenul curge de la data comiterii, astfel că prescripția intervenise înainte ca dosarul să ajungă la CAB. Atribuirea acestei situații Curții este, spune Arsenie, eronată.
Despre criticile formulate de judecătorul Beșu, Arsenie afirmă că, dimpotrivă, CAB a salvat dosarul de la prescripție, iar eventualele încadrări juridice ulterioare nu schimbă competența instanței. Ea subliniază că respectarea legii nu poate fi sacrificată de teama prescripției și că afirmații precum „inculpații sunt scăpați” echivalează cu o autopronunțare prematură.
În legătură cu acuzațiile conform cărora ar fi chemați la CAB „judecători sensibili”, Arsenie spune că aspectul este deja sesizat CSM și nu va fi discutat în cadrul conferinței. Totodată, precizează că a solicitat informații instituțiilor competente cu privire la trecutul judecătorului Beșu în cadrul serviciului „Doi și-un Sfert”.
Arsenie se referă și la una dintre judecătoarele apărute în documentarul Recorder, despre care spune că instanța „a avut de gestionat ani la rând comportamentul ei agresiv față de colegi”.
Apoi o critică pe judecătoarea Daniela Panioglu, care acuzase public CAB, susținând că aceasta a lansat acuzații nefondate. Arsenie prezintă drept „factor declanșator” al conflictului situația în care, deși Panioglu devenise proprietara unui apartament în 2011, a continuat până în 2015 să deconteze chirie de la stat, declarând în fals că nu deține locuință. Când CAB a oprit plata, judecătoarea a atacat decizia în instanță. Arsenie descrie și alte probleme: conflicte cu colegii, bătaia simbolică aplicată unui coleg cu dosarul în sala de judecată, refuzul altor judecători de a lucra cu ea, întârzieri mari în soluționarea unui dosar cu prejudiciu de milioane de euro – dosar care a rămas nesoluționat timp de nouă ani.
CAB prezintă apoi înregistrări din sala de judecată, în care se aud ieșiri nervoase ale judecătoarei Panioglu. Arsenie spune că aceste înregistrări pot fi puse la dispoziție presei.
Ea afirmă că justiția nu înseamnă soluții prestabilite și că în prezent are loc o „campanie de linșare mediatică” a instituției, care coincide cu momentul în care DNA trimite în judecată dosare importante pe care CAB trebuie să le soluționeze. Scopul, susține Arsenie, ar fi decredibilizarea justiției înainte ca instanțele să se pronunțe.
Arsenie acuză politicul de ingerință, inclusiv prin difuzarea filmului Recorder la TVR, despre care afirmă că instigă public la neîncredere în ordinea constituțională. Ea spune că instanța nu va renunța la valorile statului de drept și că problemele din sistem pot fi discutate doar cu profesionalism și respect.
Sesiunea de întrebări cu presa
Jurnaliștii Recorder întreabă de ce au fost schimbați anumiți judecători din completuri. Conducerea CAB răspunde că dosarele sunt pe rol și nu pot fi comentate, iar schimbările sunt strict legale.
La alte întrebări despre schimbări similare în alte dosare, conducerea răspunde evaziv sau insistă că deciziile au fost luate în limitele legii. Reporterii cer motivările, dar Arsenie refuză să ofere detalii, spunând că CAB nu poate comenta cauze pendinte.
La întrebări despre numărul mare de judecători delegați, Arsenie invocă lipsa personalului și faptul că nu există suficienți candidați la concursuri sau transferuri. Întrebată de ce cererea de transfer a lui Laurențiu Beșu a fost respinsă, Arsenie spune că nu poate răspunde în locul CSM.
Contextul conferinței
Purtătoarea de cuvânt a CAB a transmis anterior că la conferință va vorbi conducerea instanței, fără a preciza cine anume. Curtea este condusă de Liana Nicoleta Arsenie din iunie 2023. Conferința extraordinară a fost anunțată în seara precedentă, chiar în timpul difuzării documentarului Recorder la TVR, documentar care depășise 1,2 milioane de vizualizări pe YouTube în primele 24 de ore.
Anunțul vine în contextul în care CAB îl criticase în aceeași zi pe judecătorul Laurențiu Beșu, unul dintre cei care au depus mărturie în filmul „Justiție Capturată”, unde mai mulți procurori și judecători – unii anonimi, alții asumați – vorbesc despre disfuncționalitățile și vulnerabilitățile sistemului judiciar, inclusiv despre schimbările repetate de completuri în dosare importante precum cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu.
Documentarul descrie fenomenul prescrierilor, anularea probelor din motive formale și concentrarea puterii în mâna unor magistrați aflați în relații de cooperare cu politicienii. Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, afirmă în film că s-a ajuns la anularea probelor „pentru o virgulă” și că nu mai există marile condamnări de altădată, ceea ce demobilizează magistrații și subminează încrederea publică în justiție.
