Analiştii Bloomberg au descris trei scenarii posibile pentru sfârşitul războiului ruso-ucrainean. Scenariile sunt prezentate în articolul agenţiei dedicat conversaţiilor telefonice dintre preşedintele american Donald Trump şi Vladimir Putin, precum şi reacţiei la această conversaţie a oficialilor europeni care nu au fost avertizaţi cu privire la aceasta, potrivit meduza.io.
În ciuda încrederii lui Trump, este încă neclar dacă se va ajunge la un acord de pace, deoarece Putin încă „nu arată nicio înclinaţie spre compromis”, scrie Bloomberg. Cu toate acestea, agenţia consideră că „liniile generale” ale unui acord în Ucraina sunt deja vizibile. Iată cum le prezintă analiştii:
Scenariul de bază (şi cel mai probabil): În viitorul apropiat, teritoriile din Ucraina anexate de Rusia vor rămâne în „limbo” şi sub controlul de facto al Rusiei. Sunt posibile unele schimburi teritoriale, inclusiv o parte din regiunea Kursk ocupată de forţele armate ucrainene. Ucraina va primi anumite garanţii de securitate, iar o mare parte a negocierilor se va concentra pe cât de puternice vor fi aceste garanţii. Deoarece aderarea Ucrainei la NATO este probabil exclusă pentru moment, onorarea sau nu a acestor garanţii va depinde de deciziile viitorilor lideri politici. Dacă Europa poate stabili contacte cu Casa Albă, ar putea convinge Statele Unite să menţină sprijinul pentru Ucraina în timp ce UE îşi consolidează propriile capacităţi în această direcţie.
Cel mai optimist scenariu (şi ideal pentru Kiev): Statele Unite şi ţările europene promit să intervină dacă Rusia încalcă acordul de pace. Dar ameninţarea unui conflict direct cu Rusia este îngrijorătoare chiar şi pentru cei mai înfocaţi susţinători ai Ucrainei, notează Bloomberg. În schimb, aliaţii Kievului ar putea promite să crească ajutorul militar acordat Ucrainei, să reimpună sau să consolideze sancţiunile împotriva Rusiei, să ajute la dezvoltarea industriei de apărare a Ucrainei şi să reformeze forţele armate ucrainene pentru a le transforma în principalul factor de descurajare a Rusiei. Acest scenariu ar putea, de asemenea, să deschidă calea pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în termen de 10 ani, ceea ce, la rândul său, ar consolida flancul estic al UE.
Cel mai rău (şi „coşmar” pentru Kiev) scenariu: Trump şi-ar putea pierde interesul pentru viitorul Ucrainei înainte de încheierea oricărui acord, ar putea întrerupe ajutorul militar şi financiar, lăsând Europa să rezolve toate problemele pe cont propriu.
Vorbind la Bruxelles la 12 februarie, şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a cerut aliaţilor Ucrainei să recunoască faptul că întoarcerea ţării la frontierele sale de dinainte de 2014 este un „obiectiv iluzoriu”. El a prezentat, de asemenea, poziţia Statelor Unite cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, pe care Kievul o doreşte. Potrivit lui Hegseth, SUA nu consideră acest lucru un „rezultat realist al unei soluţii negociate”. „În schimb, orice garanţie de securitate trebuie să fie susţinută de forţe europene şi non-europene capabile”, a declarat secretarul american al apărării.
În aceeaşi zi, preşedintele american Donald Trump i-a sunat pe Vladimir Putin şi apoi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trump a anunţat apoi că începe discuţii pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean, detaliile fiind, încă, neclare.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
