Noul sondaj multinațional al Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) dezvăluie o lipsă de dorință în rândul europenilor de a sprijini Statele Unite împotriva Chinei, în cazul unei escaladări militare între superputeri, precum și o determinare ca UE să impună sancțiuni economice Beijingului dacă va acorda ajutor Rusiei în invazia cu Ucraina
Pe fondul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre principalele superputeri ale lumii, europenii doresc să vadă că UE își extinde capacitățile de apărare și se îndepărtează de dependența de garanțiile de securitate ale SUA, potrivit unui raport major susținut de sondajele publicate astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
ECFR a strâns date din unsprezece state membre ale UE – Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Spania și Suedia. Rezultatul sondajului arată că, în medie, 74% dintre europeni cred acum că UE ar trebui să ia măsuri pentru îmbunătățirea capacităților de apărare ale blocului.
Constatări principale:
- Sondajul arată că 74% dintre respondenți cred că Europa ar trebui să se diversifice, departe de dependența de garanțiile de securitate ale SUA și să investească în propriile capacități defensive.
- Rezultatele sondajului sugerează că pozițiile politice ale lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz, de a vedea China ca un partener strategic și global, sunt în linii mari în concordanță cu opinia publică europeană – cu mari pluralități de cetățeni din Europa care văd China mai mult ca un „partener necesar” decât un „rival” pentru țara lor și pentru Europa. Majoritatea țărilor chestionate doresc ca Europa să rămână neutră în orice conflict între SUA și China din cauza Taiwanului.
- Există, totuși, îngrijorări cu privire la agenda economică a Chinei și eforturile de soft power. Sondajul ECFR dezvăluie că europenii nu sunt confortabili cu perspectiva deținerii chineze a unei infrastructuri cheie, cum ar fi poduri sau porturi (65% deținând această opinie în medie în statele membre chestionate), companii de tehnologie (52%) și deținând un ziar în cadrul în țara lor (58%).
- Pentru mulți europeni (41% deținând această opinie în statele membre chestionate), livrările de arme din China către Rusia ar fi o linie roșie și un motiv pentru a impune sancțiuni Chinei – chiar dacă asta ar dăuna economiilor occidentale.
Raportul ECFR
În analiza lor, experții ECFR în politică externă și coautorii raportului publicat în baza sondajului, Jana Puglierin și Pawel Zerka, susțin că, în ciuda diferitelor dezacorduri, liderii europeni au ocazia de a construi un consens public în jurul abordării Europei față de China, SUA și Rusia.
Raportul, „Menținerea Americii aproape, a Rusiei cât mai jos și a Chinei cât mai departe: Cum navighează europenii într-o lume competitivă”, explorează, de asemenea, atitudinile față de China și relațiile sale cu statele membre ale UE individuale, precum și Rusia, care este în prezent supusă sancțiunilor paneuropene în urma invaziei ilegale a Ucrainei.
Raportul analizează principalele diviziuni dintre și în interiorul statelor membre ale UE și oferă sugestii de politică pentru liderii UE cu privire la modul în care aceștia pot transpune ideea unei Europe suverane în practică. Sondajul multinațional, care a fost comandat prin Datapraxis și YouGov, precum și prin Alpha (Bulgaria), Szondaphone (Ungaria) și Analitiqs (Olanda), sugerează că, atunci când vine vorba de China și ambițiile sale percepute, poate exista o deconectare între poziția politică de șoim a liderilor de la Bruxelles și publicul european mai larg.
Concluziile raportului despre China sugerează că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuie să convingă publicul european de necesitatea de a reduce riscul relației UE cu Beijing. Setul de date din cele unsprezece state membre UE chestionate indică faptul că viziunea lui Emmanuel Macron, de a vedea China ca un „partener strategic și global”, este o reprezentare mai fidelă a situației în care opinia publică europeană se află în prezent în această problemă.
ECFR a constatat că o pluralitate de europeni (43%) consideră acum Beijingul ca un „partener necesar” pentru țara lor și, în ciuda angajamentului Chinei de a „aprofunda legăturile economice cu Moscova”, ar refuza ideea extinderii programului de sancțiuni pentru a include Beijing. Pot exista câteva motive practice în spatele acesteia – inclusiv nivelurile diferite de expunere economică a membrilor UE față de China și vulnerabilitatea lor economică variată în general. Dar, de asemenea, pare să existe puțină conștientizare în întreaga Europă a riscurilor pe care le implică relația comercială și investițională a Europei cu China. Doar unul din cinci europeni consideră că această relație prezintă mai multe riscuri decât beneficii – în timp ce 49% văd mai multe riscuri decât beneficii în importurile europene de combustibili fosili și nucleari din Rusia.
Principalele constatări ale sondajului paneuropean al ECFR includ:
• Europenii sunt în contradicție cu poziția Bruxelles-ului față de China. Sondajul arată că o multitudine de respondenți (43%) consideră China un „partener necesar” al Europei și că acest sentiment este deosebit de puternic în Bulgaria (58%) și Ungaria (54%). Sprijinul majoritar pentru acest sentiment a fost detectat și în Spania, unde 51% au declarat că consideră China un partener cu care trebuie să coopereze strategic. Această opinie a fost regăsită și în rândul pluralităților din Țările de Jos (49%), Austria (46%), Italia (42%), Danemarca (40%), Polonia (36%), Germania (33%), Franța (31%) și Suedia (31%). Cele două țări care s-au manifestat în dispută cu China au fost Germania și Suedia (unde 50% dintre cei chestionați au declarat că consideră țara drept „rivalul” sau „adversarul” Europei).
• În timp ce mulți cetățeni recunosc că Rusia și China lucrează împreună pe scena globală, există puțin apetit pentru a „decupla” relațiile cu Beijingul și Moscova. 70% dintre respondenții sondajului ECFR consideră că Rusia și China sunt parteneri pe scena globală – o poziție evidențiată public de parteneriatul lor economic „fără limite”, convenit pentru prima dată în februarie 2022 și reafirmat recent în mai 2023. Cu toate acestea, chiar și în acest context, Europenii nu cred încă că este necesară o ruptură majoră în relațiile cu China. Doar aproximativ o cincime (22%) dintre europeni consideră că relația comercială și investițională a Europei cu China prezintă mai multe riscuri decât beneficii.
• Cu toate acestea, în cazul în care China ar începe să livreze muniție și arme Rusiei, ECFR a constatat că 41% dintre cei chestionați din Europa ar fi în favoarea impunerii de sancțiuni economice asupra Beijingului – chiar dacă asta ar însemna afectarea gravă a economiilor occidentale. În trei țări din cele unsprezece chestionate, Suedia (56%), Danemarca (53%) și Țările de Jos (50%), majoritatea respondenților au fost în favoarea sancțiunilor occidentale. Pluralitățile acestui punct de vedere au fost evidente și în Spania (49%), Polonia (45%) și Franța (41%). În timp ce cetățenii din Austria (45%), Ungaria (44%), Italia (42%), Bulgaria (39%) și Germania (38%) s-ar opune unor astfel de acțiuni.
• Există îngrijorări cu privire la activitatea economică chineză și mișcările soft power în UE-27. Mulți europeni se opun ideii de proprietate chineză asupra infrastructurii cheie, cum ar fi podurile sau porturile (65%), companiile de tehnologie (52%) sau ziarele (58%) din Europa. Ei sunt împărțiți, totuși, dacă China ar trebui să fie capabilă să construiască o astfel de infrastructură (39% declarând că este „acceptabil” ca China să „construiască infrastructură precum poduri și porturi în Europa”, iar 43% se opun unor astfel de acțiuni). Acest lucru sugerează că proprietatea chineză este linia de demarcație pentru europeni.
• America și-a restabilit în mare parte reputația de „aliat” și „partener” al UE – dar există îngrijorări cu privire la daunele pe care o a doua președinție a lui Trump ar provoca alianței transatlantice. În timp ce nicio țară nu a văzut în SUA drept principalul aliat al Europei care „împărtășește interesele și valorile noastre [europene]” în 2021, această viziune este acum predominantă în Danemarca (54%), Polonia (50%), Țările de Jos (43%), Suedia ( 41%) și Germania (35%). Este, de asemenea, și opinia a 43% din toate cele unsprezece țări chestionate. Statele Unite ale Americii sunt văzute în principal ca „partenerul necesar” al Europei în Spania (55%), Italia (52%), Ungaria (51%), Austria (48%) și Franța (44%). Doar în Bulgaria cel puțin o cincime (21%) consideră SUA drept un „adversar” sau „rival”. Dar când au fost întrebați ce impact, dacă va avea vreunul, realegerea lui Donald Trump asupra relațiilor UE-SUA, majoritatea respondenților (56%) au declarat că ar fi „o relație mai slabă”.
• Având în vedere acest lucru, există un apetit în Europa pentru extinderea capacităților defensive europene. ECFR a constatat că aproape trei sferturi (74%) dintre europeni cred că Europa nu se poate baza întotdeauna pe SUA pentru securitatea sa și că trebuie să aibă grijă de propria apărare – în timp ce doar 8% spun că acest lucru este inutil, deoarece SUA vor proteja întotdeauna Europa. În ciuda rolului SUA în lupta împotriva agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, prima viziune s-a consolidat încă de când ECFR a pus o întrebare similară, în noiembrie 2020; creșterea a fost deosebit de marcantă în rândul respondenților din Ungaria, Țările de Jos și Germania.
• Această cerere pentru un grad ridicat de încredere în sine față de Washington în probleme de politică externă este evidențiată în problema Taiwanului. Europenii sunt clari că doresc ca UE să fie un jucător neutru în orice potențial conflict asupra insulei. Majoritățile din toate cele unsprezece state membre chestionate ar dori ca țara lor să „rămână neutră” în cazul unui război cu Taiwan. În medie, doar aproximativ un sfert (23%) ar dori ca țara lor să ia partea Americii. Sprijinul pentru SUA este deosebit de puternic în Suedia (unde 35% sunt de părere), precum și în Polonia (31%), Țările de Jos (30%) și Danemarca (28%) – dar, chiar și în aceste țări, majoritatea ar prefera o poziție de neutralitate.
• Rusia este privită în principal ca un „adversar” și „rival” al Europei, la cincisprezece luni de la invazia sa în Ucraina. ECFR a constatat că 64% dintre respondenți, din cele unsprezece țări chestionate, consideră Rusia „adversarul (55%) sau „rivalul” (9%) Europei. În Danemarca (74%) Polonia (71%), Suedia (70%), Țările de Jos (66%), Germania (62%) și Spania (55%), majoritatea consideră Rusia un „adversar” al Europei – în timp ce doar 37% în Italia și 17% în Bulgaria consideră Rusia drept rival.. Setul de date arată, de asemenea, că ponderea medie a respondenților care văd Rusia ca un „rival” sau „adversar” a crescut de la aproximativ o treime la aproape două treimi, de când ECFR a pus aceeași întrebare în 2021.
• Opinia cu privire la relațiile pe termen lung ale continentului cu Rusia diferă foarte mult. Aproximativ jumătate dintre cei chestionați (48%) consideră că relația țării lor cu Rusia, în cazul unui acord de pace negociat în Ucraina, ar trebui să fie „limitată”. Acesta este punctul de vedere al pluralității peste tot – chiar și în Polonia, deși publicul polonez este cel mai divizat în acest punct, cu 39% dispuși să pună capăt tuturor relațiilor Poloniei cu vecinul lor. Singura țară în care majoritatea (51%) dintre cetățeni și-au exprimat opinia că ar trebui să fie „pe deplin cooperanți” cu Rusia a fost Bulgaria.
• În Bulgaria, Ungaria și Austria, o proporție semnificativă de cetățeni consideră meritul cooperării cu Rusia. Majoritatea respondenților din Bulgaria (62%) și Ungaria (59%) consideră Rusia ca un „aliat” sau „partener” al țării lor. Această poziție se îmbină cu datele culese în studiul european al sentimentelor (ECFR 2023 Sentiment Compass), care arată că ambele țări sunt printre cele mai vulnerabile la eforturile rusești de soft power. În plus, mulți din Bulgaria (51%), Austria (36%) și Ungaria (32%) ar dori ca țara lor să restabilească o relație de cooperare deplină cu Rusia odată ce războiul se va termina.
În analiza lor, Puglierin și Zerka susțin că liderii UE ar trebui să identifice punctele în care publicul demonstrează deschiderea față de politici ambițioase și să acționeze în conformitate cu acestea – recunoscând în același timp limitările sprijinului lor. De exemplu, majoritatea europenilor consideră acum că nu se pot baza întotdeauna pe SUA pentru securitate – și că, drept răspuns, UE ar trebui să exploreze o extindere a propriilor capacități de apărare. Guvernele europene ar trebui să fie încurajate de acest sprijin public să investească mai mult în capacitățile europene de apărare și să își consolideze coordonarea apărării și a politicii externe, potrivit autorilor.
În ceea ce privește relațiile UE-China, autorii afirmă că există o bază pentru construirea unui „teren comun” între public și liderii lor politici cu privire la influența Beijingului în Europa, având în vedere că cetățenii par sceptici față de prezența economică practică a Chinei. Dar cetățenii europeni nu par să creadă că Europa ar putea sau ar trebui să se decupleze de China, așa cum au făcut-o de Rusia, chiar dacă sunt conștienți că atât China și cât Rusia au intrat într-un parteneriat strâns.
Prin urmare, liderii ar trebui să comunice riscurile interdependenței mai abstracte și mai îndepărtate a Europei față de China. De asemenea, ar trebui să indice diverse scenarii care ar putea avea loc între SUA și China – a căror probabilitate tinde să fie subestimată de public. Ar avea de câștigat dacă liderii ar încadra discuțiile despre China în jurul conservării și importanței valorilor europene și ar fi deschiși la faptul că dependența excesivă de investițiile chineze va inhiba capacitatea UE de a vorbi despre drepturile omului și democrație.
Puglierin și Zerka concluzionează că cea mai importantă întrebare cu care se confruntă UE nu este legată de ce parte ar trebui să aleagă în potențialele conflicte dintre superputerile lumii, ci cum poate ea să protejeze ceea ce reprezintă Europa în timp ce reconciliază cerințele cetățenilor săi și propriile lor dorințe de a vedea actul UE, cu autodeterminare pe scena globală.
Comentând rezultatele sondajului pan-european al ECFR, coautorul raportului și coleg principal, Jana Puglierin, a spus:
„Principalul rezultat din sondajul nostru este că europenii doresc să vadă UE că devine mai autonomă în politica externă și că își construiește propriile capacități defensive. Acestea nu sunt cereri noi ale UE sau ale liderilor statelor sale membre, dar ele au fost întărite de războiul din Ucraina și de tensiunile tot mai mari dintre SUA și China.
Acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru UE și pune întrebarea dacă poate reconcilia diferențele de opinie din cadrul blocului și poate trece de la dependența sa de Statele Unite la o poziție în care își poate atinge propriile poziții politice.”
Coautorul și coleg senior, Pawel Zerka, a menționat în raport:
„Pentru a adapta Europa la o lume din ce în ce mai competitivă, liderii europeni vor avea nevoie de sprijinul publicului. Ei nu pot conduce publicul împotriva voinței sale, dar nici nu pot să-l urmărească. Cetăţenii europeni cer să aibă un cuvânt mai mare de spus în chestiunile de politică externă. Dar opiniile lor cu privire la politica externă tind să fie definite de circumstanțele actuale, mai degrabă decât considerând posibilele schimbări bruște ale status quo-ului.
Dacă liderii europeni și-ar baza acțiunile pe așteptările publicului, ei nu s-ar pregăti pentru scenarii extrem de perturbatoare – cu consecințe potențial devastatoare pentru securitatea europeană. Prin urmare, ar trebui să intre într-o conversație activă cu publicul lor pentru a-i pregăti pentru diverse scenarii geopolitice și decizii dificile și pentru a comunica pericolele inacțiunii.”
Acest nou sondaj și analiza însoțitoare fac parte din proiectul Re:shape Global Europe al ECFR, care urmărește să dezvolte noi strategii pentru ca europenii să înțeleagă și să se implice în schimbarea ordinii internaționale. Publicațiile anterioare din cadrul acestui proiect includ Indicele suveranității europene, Atlasul puterii și Sondajele de opinie publică din 2021 despre modul în care europenii își văd locul în lume.
Celelalte lucrări de chestionare a opiniei publice ale ECFR includ examinări multiple ale atitudinilor europene față de conflictul dintre Ucraina și Rusia, ambele înainte de izbucnirea războiului, la patru luni de la invazia ilegală a Rusiei și la un an; și cercetarea susținută de sondaje privind opiniile europene și așteptările față de Statele Unite și alte puteri internaționale. Sondajul ECFR cu privire la europeni, înaintea invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, poate fi accesat pe site-ul romanialibera.ro în limba română și pe site-ul ECFR.eu pentru forma sa inițială, în limba engleză.
AUTORII sondajului:
Dr. Jana Puglierin este cercetător senior în politici la Consiliul European pentru Relații Externe și șef al biroului său din Berlin din ianuarie 2020. De asemenea, conduce proiectul Re:shape Global Europe al ECFR, care urmărește să dezvolte noi strategii pentru ca europenii să înțeleagă și să se implice schimbarea ordinii internaționale.
Pawel Zerka este cercetător senior în politici la Consiliul European pentru Relații Externe. Este un analist principal ECFR pentru opinia publică europeană. El contribuie la proiectul Re:shape Global Europe al ECFR.
Metodologia sondajului:
Acest raport se bazează pe un sondaj de opinie publică a populației adulte (cu vârsta de 18 ani) realizat în aprilie 2023 în 11 țări UE (Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Spania și Suedia). Numărul total de respondenți a fost de 16.168.
Sondajele au fost efectuate pentru ECFR ca parte a unor sondaje online prin Datapraxis și YouGov în Austria (1.000 de respondenți; 6-12 aprilie), Danemarca (1.019; 6-11 aprilie), Franța (3.087; 6-14 aprilie), Germania (3.023). ; 6-13 aprilie), Italia (1.000; 6-12 aprilie), Polonia (1.525; 6-18 aprilie), Spania (1.502; 6-12 aprilie) și Suedia (1.003; 6-12 aprilie); și prin Datapraxis și Alpha în Bulgaria (1.000; 6-19 aprilie); Datapraxis și Szondaphone în Ungaria (1.002; 6-20 aprilie); și Datapraxis și Analitiqs în Țările de Jos (1.007; 4-13 aprilie). În toate aceste țări, eșantionul a fost reprezentativ la nivel național pentru demografia de bază și pentru voturile trecute.
Media în 11 țări.
DESPRE ECFR
Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) este un think-tank paneuropean, multipremiat. Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este de a efectua cercetări și de a promova dezbateri informate în întreaga Europă cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente bazate pe valori europene. ECFR este o organizație caritabilă independentă și finanțată dintr-o varietate de surse. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați: www.ecfr.eu/about/.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
