Sindicaliștii avertizează că România riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene și o deteriorare accentuată a nivelului de trai al lucrătorilor cu venituri mici
Blocul Național Sindical (BNS) trage un semnal de alarmă, privind intenția Guvernului de a menține salariul minim neschimbat în 2026, considerând o astfel de măsură o încălcare directă a legislației europene și românești în domeniu, se arată într-un comunicat. Sindicaliștii avertizează că România riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene și o deteriorare accentuată a nivelului de trai al lucrătorilor cu venituri mici.
Potrivit BNS, actualul mecanism de calcul al salariului minim, prevăzut în Legea 283/2024 și Hotărârea de Guvern 35/2025, a fost elaborat prin consens între Guvern, patronate și sindicate, respectând Directiva Europeană 2022/2041 și Convenția OIM nr. 131/1970. Aplicarea acestei formule ar duce, potrivit estimărilor, la o creștere a salariului minim până la 4.325 de lei în 2026.
„Refuzul de a aplica acest cadru legal ar demonstra dorința guvernanților de a menține controlul politic asupra veniturilor celor mai vulnerabili”, susține conducerea BNS, amintind că peste 1,8 milioane de angajați trăiesc deja la limita subzistenței, în condițiile unei inflații persistente de aproape 10%.
Sindicaliștii atrag atenția și asupra dezechilibrelor economice: în 2024, doar 46% din valoarea adăugată produsă în economie a revenit salariaților, un nivel cu opt puncte procentuale sub media Uniunii Europene.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat luni că România ar putea intra „într-o zonă de infringement”, dacă salariul minim nu va fi majorat, potrivit unei atenționări primite de la comisarul european, Roxana Mânzatu. Acesta a anunțat că premierul Ilie Bolojan va prezenta în Consiliul Tripartit o analiză, privind impactul bugetar al unei eventuale majorări.
Premierul Bolojan a declarat recent că o creștere a salariului minim ar putea genera efecte în lanț, în special în mediul privat, afectând întreprinderile mici care nu dispun de resurse suficiente. „Pentru o fabrică mică dintr-un județ mic, o creștere neacoperită economic poate închide activitatea. De aceea, am convenit în coaliție să menținem salariul minim la același nivel, pentru a evita șocurile în piață”, a explicat acesta.
Tensiunile dintre sindicate și Executiv vin într-un moment delicat, în care România încearcă să echilibreze presiunile sociale cu constrângerile bugetare impuse de Comisia Europeană.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
