„STOP pentru astm! este sloganul sub care s-a desfășurat în acest an Ziua Mondială de luptă împotriva astmului. Pacienții trebuie să facă testări periodice (spirometrii – măsurarea cantităţii de aer care intră și iese din plămâni în timpul respirației, n.r.), să evalueze detaliat simptomele împreună cu medicul și, cel mai important, să ia tratamentul cu acuratețe. Astfel astmul poate fi controlat”, spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie. Medicul explică faptul că spirometriile sunt testările cele mai simple, neinvazive, nedureroase și deloc consumatoare de timp pe care le poate face cineva cu probleme respiratorii: „De peste 11 ani facem în luna mai, cu ocazia Zilei mondiale a astmului, testări gratuite pentru pacienții diagnosticați și pentru persoanele la risc. Și anul acesta oferim spirometrii gratuite pe 11-12 mai, în curtea Spitalului Colțea, cu intrare dinspre Bd. Ion C. Brătianu. Sperăm să vină cât mai mulți oameni”. În România sunt aproximativ 1.000.000 de oameni care suferă de astm bronșic, iar 10% dintre ei au astm sever.
În fiecare săptămână, unu din cinci pacienți cu astm sever suferă o criză atât de intensă încât nu poate solicita ajutor. Costul total anual al astmului în Europa este estimat la 19,3 miliarde de euro. Potrivit statisticilor, 30% dintre pacienți lipsesc de la serviciu/școală din cauza unei spitalizări/tratament de urgență pentru astm în fiecare an, absenteismul ajungând, în medie, la 7 zile/an/pacient, în condiţiile în care pe un pacient din 5 simptomele de astm îl împiedică total să muncească sau să studieze.
Poluarea, o piatră de moară pentru plămâni
Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii, nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control. Scopurile tratamentului sunt reducerea și prevenirea atacurilor de astm, denumite și episoade sau crize și care se manifestă prin tuse, dispnee, respirație șuierătoare, senzație de sufocare, anxietate. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că schimbările climatice și poluarea au impact direct asupra sănătății oamenilor și mai ales a sănătății plămânilor, iar creșterea continuă a temperaturilor va conduce la creșterea poverii astmului.
Patru milioane de copii dezvoltă astm în fiecare an ca rezultat al poluării aerului de la maşini şi camioane, echivalentul a 11.000 de cazuri noi în fiecare zi, arată un nou studiu. Majoritatea cazurilor noi se înregistrează în locuri în care poluarea este peste limita impusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), astfel că aerul toxic este mai dăunător decât s-ar fi crezut. Prima analiză la nivel global privind impactul poluării din trafic asupra astmului relevă că sunt afectaţi în aceeaşi măsură copiii din India şi China, unde nivelul poluării este în mod special ridicat, dar şi cei din marile metropole din Australia şi Europa, din cauza traficului auto intern. Kuweitul are cea mai mare rată de noi cazuri de astm la copii din cauza poluării create de trafic, fiind urmată în clasament de Arabia Saudită, Canada, Taiwan şi Bahrain. New York şi Los Angeles din SUA se clasează printre primele zece oraşe cu cele mai multe cazuri dintre cele 125 analizate. Copiii sunt în mod special vulnerabili la aerul toxic, iar expunerea îi poate lăsa cu plămâni subdezvoltaţi.
Oraşul cu cele mai multe cazuri de astm este Lima,w din Peru, fiind urmat de Shanghai (China), Bogota (Columbia), Beijing (China) şi Tianjin (China). Principalul poluant, dioxidul de nitrogen, este produs în mare parte de vehiculele diesel, multe dintre ele emiţând cu mult mai mult decât este permis, chiar şi după scandalul Dieselgate.
Terapii alternative, din natură
Ca măsuri de prevenţie, pe lângă tratamentul impus de medicul specialist, se pot folosi mai multe terapii complementare, cum ar fi apifitoterapia. De pildă, florile de muşeţel (trei linguriţe la o cană cu apă, trei căni pe zi) sunt recomandate şi copiilor cu astm bronsic. În timpul crizelor astmatice se recomandă infuzia (1-2 linguriţe plante la o cană de apă, se beau două căni pe zi) din cimbrişor de câmp (Herba serpylli) şi cimbru de cultură, care calmează spasmele şi tusea astmatică. O altă plantă din terapia astmului bronsic este unguraşul (Herba marubu), din care se prepară infuzia (o linguriţă de plantă la o cană de apă) pentru calmarea spasmelor bronşice. Alte trei plante, negrilica (Nigella sativa), laptele câinelui (Euphorbia peplus), ciumafaia (Datura stramonium) pulbere au acţiune mai ales în astmul infecto-alergic, dar se recomandă consultareal medicului înainte de utilizare.
Pentru prevenirea crizelor se mai pot folosi şi băile de aburi, în zona capului, cu unul din decocturi (salvie, flori de tei, seminţe de mărar, coada şoricelului). În tratamentul astmului bronsic se poate folosi şi kinetoterapia, prin intermediul unor exerciţii fizice ce ajută la menţinerea elasticităţii pulmonare, creşterea capacităţii pulmonare, fortificarea muşchiului diafragm, uşurarea eliminării mucozităţilor etc. De asemenea, bolnavilor de astm bronsic li se recomandă, cu avizul medicului, sejururi în staţiuni balneoclimaterice, cum ar fi Călimăneşti-Căciulata, Mangalia, Neptun, Predeal, Păltiniş ş.a.
Românii se tratează şi nu prea
Cele mai recente sondaje relevă faptul că mulți pacienți români nu își iau tratamentul, cea mai importantă cauză fiind uitarea: 49% dintre pacienţi uită să îşi administreze medicaţia zilnic. În plus, aproape jumătate dintre pacienţi (47%) renunţă la medicaţie când se simt mai bine, cu toate că astmul este o boală cronică. Alte motive pentru care pacienții renunță la tratament sunt teama de efecte adverse (33%), credința că medicamentele sunt inutile (26%), credința că medicația afectează viața de zi cu zi (24%).
Factori de risc
– fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm apar la fumători;
– mediul de la serviciu: astmul ocupațional apare ca o reacție la alergenii de la locul de muncă;
– mediul de acasă: praful, acarienii, gândacii (este demonstrat că oamenii care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe șanse să facă astm decât ceilalți).
Simptome alarmante
Respiraţie şuierătoare – sunete înalte, ca de fluierat, la expiraţie – în special la copii.
Antecedentele medicale care includ oricare dintre următoarele: tuse mai severă, în special noaptea, respiraţie şuierătoare recurentă, respiraţie dificilă recurentă, constricție toracică recurentă.
Simptomele apar sau se agravează noaptea, trezindu-vă din somn.
Simptomele apar sau se agravează sezonier.
Eczeme, febra fânului (rinită alergică) sau antecedente de astm sau boli atopice în familie.
Simptomele apar sau se agravează în prezenţa animalelor cu blană, aerosolilor chimici, schimbărilor de temperatură, acarienilor din praful de casă, medicamentelor (aspirină, betablocante), exerciţiilor fizice, polenului, infecţiilor respiratorii (virale), fumului, exprimării emoţiilor puternice.
Simptomele răspund la tratamentul antiastmatic.
Răcelile „se localizează direct în piept” sau durează mai mult de 10 zile până la vindecare.
40% dintre pacienții români renunță la medicaţia inhalatorie din motive financiare.
Cele mai frecvente trei expresii folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocare și frică.
