Deşi în România nu există încă un Registru unic al pacienţilor cu diabet, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, dr. Romulus Timar, atrage atenţia că previziunile sunt destul de sumbre în cazul acestei boli: „La nivel mondial există peste 400 de milioane de pacienţi cu diabet zaharat, 90-95% dintre aceştia fiind cu diabet zaharat tip II, iar 90% din persoanele cu diabet zaharat de tip II sunt supraponderale sau obeze. Dacă ne referim la România, datele făcute prin studiul Predatorr arată o prevalenţă a diabetului de 11%, ceea ce înseamnă că la aproximativ zece persoane adulte una are diabet zaharat. Foarte important este faptul că la fiecare pacient cunoscut cu diabet zaharat mai există o persoană care are diabet zaharat, dar nu ştie că îl are sau nu îl tratează în mod corect. Previziunile de viitor sunt sumbre – la nivel mondial o creştere în următorii 20-25 de ani cu 50% a diabetului zaharat, iar în Europa undeva la 16%“.
Prevenţia, vitală pentru evitarea complicaţiilor bolii
Potrivit acestuia, prezenţa diabetului creşte de 26 de ori riscul de boli cardiovasculare, renale sau oculare.
“Diabetul zaharat este principala cauză de amputaţie la nivelul membrelor inferioare, diabetul zaharat în ţările dezvoltate este principala cauză a stadiilor finale ale bolii cronice de rinichi, toate ducând la o înrăutăţire a vieţii pacientului cu diabet zaharat“, a punctat medicul. El a menţionat că, în cazul acestei boli, este foarte importantă prevenţia. „Direcţiile de acţiune care cred că sunt principale sunt prevenţia, nu numai a diabetului zaharat, ci şi a obezităţii, a dislipidemiilor, a bolilor cardiovasculare, printr-un stil de viaţă sănătos. Această prevenţie poate fi aplicată individului cu risc crescut de diabet zaharat, unui grup de indivizi care au un risc crescut de a face diabet, de exemplu toate persoanele de peste 45 de ani, toate persoanele cu suprapondere, toate cele care au ereditate diabetică, toate cele care au hipertensiune arterială. Se poate face prevenţie la nivelul comunităţii începând din copilărie, chiar înainte de preconcepţie este important să începem această prevenţie şi să continue pe tot parcursul vieţii“, a spus Timar, potrivit Agerpres.
Un alt pas important îl reprezintă, alături de un stil de viaţă sănătos, depistarea precoce a afecţiunii.
El a adăugat că programele de diabet asigură tratamentul farmacologic adecvat: „România este printre puţinele ţări din lume în care accesul la medicaţie este gratuit, la toate clasele de insulină, la toate clasele de medicamente non-insulinice, orale şi injectabile. Sunt paşi de făcut şi în acest domeniu, unele molecule noi care şi-au dovedit eficienţa intră mai greu pe piaţă, altele, unele asociaţii de medicamente, care din punctul de vedere al profesionistului sunt benefice, din punctul de vedere al legiuitorului stabileşte anumite strategii care nu permit asocierea lor sau asocierea lor atât de precoce. În managementul diabetului zaharat important, alături de tratament, este educaţia pacientului cu diabet“, a arătat specialistul.
Preşedintele Societăţii Române de Diabet a indicat că foarte important este controlul şi autocontrolul prin determinarea acelor glicemii zilnice. „Important, odată depistat diabetul, este şi un screening al complicaţiilor şi tratamentul acestora, inclusiv al tuturor afecţiunilor morbide asociate”, a conchis medicul.
“Felicit inițiativa organizării unui astfel de eveniment dedicat unei afecțiuni care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Vreau să știți că părerile specialiștilor nu sunt consultative, ele stau la baza politicilor de sănătate elaborate la Ministerul Sănătății. Anul acesta este momentul să acționăm mai mult în domeniul prevenției. Este necesară crearea unei platforme comune a Ministerului Sănătății și Ministerului Educației pentru a dezvolta principii noi pentru educație, pentru sănătate”(Sorina Pintea, ministrul Sănătății)
Prezentă la lansarea Forumului, Adriana Cotel, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a spus că Programul Național de Diabet a beneficiat în 2018 de un buget de 1,3 miliarde lei, pentru cei 860.000 de pacienți care au beneficiat de medicamente, insulină, materiale și sisteme de monitorizare: “Este cel mai mare program curativ, din cele 14 gestionate de CNAS, din punct de vedere al numărului de beneficiari, și al doilea ca nivel de finanțare, după cel care țintește bolile -oncologice”.
