21.5 C
București
luni, 26 septembrie 2022
AcasăSpecialRomânia poate apăra Republica Moldova în fața Rusiei după modelul Marea Britanie-Suedia

România poate apăra Republica Moldova în fața Rusiei după modelul Marea Britanie-Suedia

România poate ajuta militar Republica Moldova, statul frate de lângă ea, după modelul recent enunțat de Marea Britanie pentru Suedia, chiar de premierul Boris Johnson.

Marea Britanie va oferi asistenţă militară Suediei, indiferent dacă va cere sau nu aderarea la NATO, în cazul în care ar fi atacată de Rusia, a afirmat miercuri, în cursul vizitei la Stockholm, premierul britanic, Boris Johnson, citat de BBC News, conform stiridiaspora.ro.

„Marea Britanie va oferi asistenţă în funcţie de solicitările Suediei. Ceea ce contează este ce va solicita Suedia. În plus, Marea Britanie va susţine Suedia indiferent de parcursul pe care îl va decide în privinţa aderării la NATO”, a declarat Boris Johnson.

„Tensiunile în această parte a Europei au crescut în ultima perioadă, în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, premierul Suediei, Magdalena Andersson.

Boris Johnson a explicat că noul acord de securitate între Marea Britanie şi Suedia include şi exerciţii militare comune, precum şi intensificarea schimburilor de informaţii. „Ne va permite să facem schimburi mai intense de informaţii, să intensificăm exerciţiile militare şi să dezvoltăm tehnologie împreună. Acest acord protejează valorile Suediei şi Marii Britanii şi aduce chiar mai aproape cele două ţări”, a subliniat Boris Johnson.

Finlanda şi Suedia analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

România poate urma atitudinea Marii Britanii legat de Suedia și poate ajuta militar, dar și politic Republica Moldova

Dacă până acum erau multe întrebări legate de ce va face România dacă statul frate, Republica Moldova, va fi atacat de Rusia, iată că se primește un răspuns chiar de la un aliat al României în NATO, Marea Britanie, cea care asigură poliția aeriană deasupra țării noastre.

Marea Britanie dă asigurări că va apăra vecinul de lângă Marea Nordului, Suedia, stat nemembru al NATO, așa cum nici Republica Moldova nu este, dar care este apropiat de România prin comuniunea noastră de valori, frățietatea noastră românească, istoria noastră comună și trecutul pe care-l împărtășim, aproprieri care nu prea se găsesc în prima pereche de state amintite.

Istoria se poate repeta și în sens negativ, dar și în sens pozitiv, chiar și în situații foarte dificile cum ar fi cea în care Rusia ar ajunge la Tiraspol, iar Unirea Basarabiei cu România ar fi la orizontul palpabil al celor două state românești.

Totul este ca cei îndrituiți să aibă grijă de soarta națiunilor lor să fie pregătiți pentru aceste schimbări ce pot apărea brusc.

Ultimele evenimente și provocări din apropierea granițelor României vin să ne arate că momentul reunirii Basarabiei cu România de la 1918 s-ar putea repeta dacă și de o parte și de alta a Prutului ar fi elite care au pregătit și anticipat un astfel de eveniment.

Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova a vorbit, la News Hour with CNN, despre ce se întâmplă în prezent în regiunea separatistă a țării. El a precizat că țara sa nu are nicio șansă în cazul în care rușii o vor invada și că țara noastră ar putea să facă ceva pentru a preveni acest lucru, spunând că ”unicul scenariu este unirea” dintre România și Republica Moldova.

Întrebat ce poate să facă țara sa pentru a se proteja, el a spus că nu sunt prea multe variante: ”așa cum a zis și doamna Sandu, Chișinăul nu poate face prea multe pentru a se proteja în cazul în care apare o situație de conflict armat pe malul stâng al Nistrului. Nevoile armatei și resurse financiare mult mai multe trebuiau să fie alocate nu acum, ci ani în urmă. Astăzi avem o armată într-o stare precară, nefinanțată, cu echipamente învechite și, oricum, numeric nu putem face față în cazul în care Rusia ne invadează”.

Repubica Moldova își pune speranțele în forța ucrainenilor: ”unica soluție și unica pauză a Republicii Moldova, astăzi, este Ucraina, și capacitatea ei de a rezista acestei invazii, acestor atacuri ruseși. Deci, momentul critic pentru Republica Moldova, pentru Chișinău ar înterveni în momentul în care rușii ar începe un atac în zona Odesei, nu doar prin bombardamente, cum au făzut deja, ucigând inclusiv populație civilă, dar printr-un atac terestru, din partea Nicolaevului și susținut de un atac terestru din Marea Neagră. Atunci, pentru noi se va pune problema într-o manieră exitențială. Și acum, Chișinăul și Bucureștiul, în mod special, ar trebui să analizeze diverse scenarii și ce se întâmplă în cazul în care rușii încep această luptă pe teriroriul Odesei și apare șansa să facă această joncțiune cu această intrare separatistă”.

Dacă Rusia ajunge la Tiraspol, Unirea Basarabiei cu România este soluția ce ar salva populația și teritoriul de acolo

În opinia fostului premier de la Chișinău, ”Bucureștiul ar trebui să răspundă de pe acum, să se gândească dacă va proceda așa cum a procedat în 1940, când a primit ultimatumul din partea Uniunii Sovietice și a plecat din Basarabia. Acum, la fel, în cazul în care apare această amenințare directă ce va face Bucureștiul? Iată asta trebuie să fie problema numărul unu pe agenda Chișinăului și a Bucureștiului. Altfel putem doar să-i dorim succes Ucrainei, să facă Occidentul, inclusiv România, orice e posibil pentru a-i înarma, pentru a-i face cât mai rezilienți în raport cu această armată rusească”, a adăugat Iurie Leancă.

Întrebat care este cea mai mare temere la Chișinău, că armata rusă ar putea intra în Transnistria sau că de acolo ar putea înainta, Leancă a explicat că armata lui Putin are o ”prezență mică, dar suficientă în regiunea transnistriană. Partea bună este că, numeric din punct de vedere numeric al dotării armatei suntem ceva mai bine decât cei de pe malul stâng. Problema este, după cum vă spuneam, ce se va întampla în cazul în care rușii încep atacul asupra regiunii Odesa și intră masiv în zona terestră și se apropie de Tiraspol. Iată, atunci, se va pune problema ce se întâmplă cu noi”.

”De aceea, Bucureștiul, de pe acum, în consultare cu Washingtonul, cu Berlinul, cu alte capitale importante, trebuie să analizeze dacă își va exprima doar solidaritatea și regretul și dezolarea sau ar putea acționa astfel încât să prevină un astfel de scenariu foarte negativ. De moment, aceste tensiuni din regiunea transnistriană, sigur că prezintă un element de îngrijorare, dar nu cred că este cea mai mare sursă de a ne face să fim prudenți.”

El a explicat că, după ce Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaze a Bulgariei și Poloniei, este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple și cu Republica Moldova de la 1 mai. În acest sens, fostul premier al Republicii Moldova a precizat că nu vede încă ”o acțiune din partea Chișinăului și a Bucureștiului, să semneze, de exemplu, un acord energetic care ar prevedea inclusiv livrare de gaze în momentul în care se sistează livrările de acolo”.

”Pe 9 mai cred că vom fi martori la o nouă tensionare, atunci când forțele pro-ruse vor încerca să provoace prin purtarea acestor însemne care au fost interzise de Parlamentul din Republica Moldova, deci astea ar trebui pe termen imediat să ne îngrijoreze.

Iurie Leancă pledează pentru unirea țării noastre cu Republica Moldova

Dacă rușii reușesc să ajungă la Tiraspol, ”e sfârșitul nostru, al Republicii Moldova, în cazul în care, cum vă spuneam, Bucureștiul și Chișinăul nu pun în acțiune anumite scenarii. După mine, unicul scenariu este unirea. În momentul în care România ar face acest pas împreună cu Chișinăul, imediat intrăm sub umbrela securității NATO și a Uniunii Europene.

Poate unii experți ar spune că este imposibil, vreau să vă zic că am fost prim-ministru și am fost într-o situație similară, nu atât de dramatică – în 2014- atunci când Rusia a anexat Crimeea- am avut astfel de distuții cu cei de la București, cu primul ministru, cu președintele, deci, încă o dată, nu zic că este foarte simplu, dar nu este imposibil, iar dacă noi nu ne punem puțin mințile în mișcare suntem sortiți pieriii, transmite antena3.ro.

România a fost mereu alături de Republica Moldova, iar situațiile limită au apropiat și mai mult cele două state românești

Atunci când politica crudă și expansionistă a unor state amenință cu transformări nedorite și nelegitime națiuni pașnice, în spațiul lor milenar de existență, aceste națiuni reacționează natural și se adună laolaltă, căutându-și rădăcinile lor comune.

Paradoxul Unirii de la 1918: Visul de milenii al românilor a fost Unirea cu Transilvania, dar prima care a venit acasă a fost Basarabia

Ne aflăm într-o clipă ce pare să se asemene tot mai mult cu momentul reunirii cu Basarabia dintre anii 1917-1918. Atunci, deși visul de milenii al românilor a fost de a aduce Transilvania acasă, paradoxul istoriei a făcut ca Basarabia să revină prima în sânul națiunii române.

Ca și acum, când forțele rusești pârjolesc și distrug tot ce întâlnesc în Ucraina, la 1918, hoardele bolșevice ale armatei roșii amenințau și atacau tot ce era în preajma lor, inclusiv Basarabia.

În fața acestei amenințări, la data de 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării vota Unirea Basarabiei cu Regatul României. Decizia liderilor românilor basarabeni venea într-un context tulbure, generat de înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial, prăbușirea țarismului și ascensiunea unui regim criminal, cel bolșevic. Regatul României era văzut drept singurul care putea garanta viețile basarabenilor, în contextul în care cetele bolșevice îi terorizau pe locuitorii pământului dintre Prut și Nistru.

Termenul de Basarabia a desemnat, vreme de câteva secole, o fâșie de teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul 1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut și Nistru. Până în momentul cotropirii rusești, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era împărțită între Țara de Sus și Țara de Jos.

Mai mult de un secol, românii dintre Prut și Nistru au fost supuși unui proces dur de desnaționalizare. Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Școlile și Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administrația rusească pentru a-i desnaționaliza pe români.

Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial și prăbușirea țarismului au creat premisele unei renașteri naționale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Țării drept organ legislativ.

Inițial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chișinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.

Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să jefuiască și să ucidă în Basarabia. În aceste condiții, Sfatul Țării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja viețile și avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau amenințați direct de către bolșevici.

În aceste condiții, în 27 martie 1918, în prezența prim-ministrului Regatului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării a votat Unirea. Doar trei din cei 135 de deputați au votat împotrivă. Basarabia a rămas unită cu România până în vara anului 1940, când teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, împreună cu Bucovina de Nord și cu Ținutul Herța, a fost din nou cotropit de Rusia Sovietică, relatează rfi.ro.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Sorin Câmpeanu crede că scopul acuzațiilor de plagiat la adresa sa este blocarea legilor educației

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că "obiectivul principal" al acuzaţiilor de plagiat la adresa sa este 'blocarea legilor educației'. "Am înţeles că obiectivul principal al...
00:01:56

VIDEO: Hong Kong se pregătește pentru o creștere a numărului de călătorii pe măsură ce restricțiile COVID se atenuează

Hong Kong se pregătește pentru o creștere a numărului de călătorii după ce a pus capăt luni (26 septembrie) carantinei hoteliere obligatorii COVID-19 pentru...

Putin provoacă NATO

De ce se face atâta tămbălău în urma referendumurilor din provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, teritorii care au o suprafață cumulată de mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă