România se plasează pe poziția 55 în clasamentul mondial, alături de Bulgaria
Indicele Dezvoltării Umane (IDU), una dintre cele mai complexe măsurători ale progresului unei țări, publicat de Națiunile Unite și preluat de The Economist, dezvăluie că omenirea avansează cu cel mai lent ritm înregistrat vreodată, în ceea ce privește calitatea vieții.
IDU ia în calcul speranța de viață, nivelul de educație și venitul pe cap de locuitor, oferind o imagine mai fidelă decât simplul PIB despre starea reală a unei națiuni. Raportul evidențiază un contrast tot mai accentuat între statele bogate și cele aflate în curs de dezvoltare: 97% dintre economiile dezvoltate au revenit sau chiar au depășit nivelul de dezvoltare dinaintea pandemiei, în timp ce acest lucru este valabil pentru mai puțin de 60% din țările sărace.
Clasamentul pe 2024 aduce și o schimbare notabilă în vârful ierarhiei: Elveția, liderul ultimilor doi ani, este devansată de Islanda. Țările nordice domină, de altfel, topurile legate de calitatea vieții. În cazul Islandei, un copil născut azi poate spera la o viață de peste 82 de ani, la aproape două decenii de educație și la un venit național pe cap de locuitor care depășește 70.000 de dolari.
România se plasează pe poziția 55 în clasamentul mondial, alături de Bulgaria, cu un scor IDU de 0,845. Țara noastră depășește vecinii de la sud în ceea ce privește speranța de viață (75,9 ani) și venitul mediu (aproape 39.400 dolari), însă pierde la capitolul educație, unde anii de școlarizare sunt mai puțini.
Raportul nu măsoară explicit inegalitățile din interiorul statelor, deși ONU publică indicatori separați în acest sens. Diferențele între cetățenii bogați și cei săraci sunt considerabile — inclusiv în țări dezvoltate precum SUA, unde speranța de viață variază drastic în funcție de venit.
IDU sintetizează performanțele unei țări în trei dimensiuni: sănătate (evaluată prin speranța de viață), educație (ani de școlarizare) și trai decent (venitul național brut pe cap de locuitor). Este o unealtă relevantă pentru a compara eficiența politicilor publice și pentru a pune în dezbatere, de ce două țări cu același nivel de venit, pot avea rezultate radical diferite, în ceea ce privește bunăstarea cetățenilor lor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
