Liderii români se străduiesc să convingă administrația americană că nu susțin candidați controversați și că rămân un partener de încredere în regiune, scrie Bloomberg
După ce vicepreședintele american, JD Vance a criticat public decizia autorităților române de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, relațiile dintre București și Washington au devenit tensionate, notează Bloomberg, citat de News.ro. Oficialii români au reacționat imediat și au inițiat un demers discret, pentru a recâștiga sprijinul Casei Albe, crucial pentru securitatea națională a țării.
Premierul Marcel Ciolacu a apelat la o strategie subtilă pentru a-i convinge pe liderii republicani că unul dintre candidații favorizați de extrema dreaptă americană, Călin Georgescu, nu este partenerul de încredere pe care îl credeau, mai scrie sursa citată. Deși candidatura acestuia a fost blocată de instanță, influența sa continuă să se simtă în peisajul politic românesc, iar oficialii de la București încearcă să limiteze efectele negative.
România, stat membru NATO și gardianul celei mai lungi frontiere terestre cu Ucraina, are un interes major în menținerea unor relații apropiate cu Statele Unite. Prezența trupelor americane la Marea Neagră și achizițiile masive de armament din SUA subliniază această dependență strategică.
Pentru a restabili legăturile diplomatice, consilierii premierului au căutat să deschidă noi canale de comunicare cu apropiații fostului președinte Donald Trump, într-un moment în care contactul cu echipa sa a devenit dificil pentru mulți aliați. În acest context, un rol important l-a jucat Dragoș Sprînceană, un om de afaceri român stabilit în Florida, cu acces direct la cercurile de influență din Mar-a-Lago.
Sprînceană, singurul român membru al clubului exclusivist al lui Trump, a fost solicitat să intermedieze întâlniri și să faciliteze transmiterea mesajelor către liderii republicani. “A fost nevoie de timp ca liderii români să înțeleagă cum trebuie abordați politicienii americani,” a explicat el, subliniind că lipsa unui canal de comunicare clar a fost una dintre cauzele acestei crize diplomatice. „Premierul a deschis acest drum și m-a rugat să ajut”, a spus Sprînceană. „Am considerat că este datoria mea.”
În timp ce Donald Trump și vicepreședintele său au evitat comentarii recente privind situația electorală din România, Casa Albă a transmis prin purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate că este “profund îngrijorată” de anularea rezultatului inițial al alegerilor și urmărește cu atenție desfășurarea procesului democratic.
Între timp, scena politică din România rămâne agitată. După descalificarea lui Georgescu, suspectat de legături cu Rusia și cercetat penal, un alt politician cu viziuni naționaliste, George Simion, a preluat conducerea în sondaje. Deși ar câștiga primul tur, prognozele îl arată învins de Nicușor Dan în turul al doilea. Fostul premier Victor Ponta a intrat și el în cursă, promovând o campanie cu accente inspirate de stilul lui Trump.
Sprînceană, personaj pitoresc cu o prezență ostentativă pe rețelele sociale, a devenit o figură controversată a acestor demersuri diplomatice. În postările sale, apare alături de personaje influente din anturajul lui Trump, dar și criticând figuri internaționale, precum Emmanuel Macron sau Volodimir Zelenski. Recent, a stârnit rumoare afirmând că politica pro-Ucraina a României s-ar putea schimba după alegeri, o declarație interpretată drept o tentativă de a face apel la publicul republican sceptic, față de sprijinul pentru Kiev.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
