România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), potrivit celor mai recente date Eurostat.
În 2024, alocarea a rămas la 0,5% din PIB, exact acelaşi nivel înregistrat şi în urmă cu zece ani, semn al unei stagnări prelungite într-un domeniu-cheie pentru dezvoltarea economică.
Cu un nivel de doar 0,5% din PIB direcționat către cercetare, România este devansată inclusiv de Bulgaria, care alocă 0,8%, şi de Cipru, cu 0,7%.
Deşi diferenţa pare redusă ca procent, impactul este major: resurse semnificativ mai mici pentru universităţi, institute de cercetare, laboratoare şi proiecte inovatoare, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Un decalaj tot mai mare față de liderii europeni
În timp ce România rămâne pe ultimul loc, statele nordice şi vest-europene domină clasamentele R&D.
Suedia (3,6% din PIB), Belgia (3,4%), Austria (3,3%), Finlanda (3,2%), Germania (3,1%) şi Danemarca (3,0%) au atins sau chiar depăşit obiectivul UE de 3% din PIB alocat cercetării.
Diferenţa faţă de România scoate în evidenţă decalaje structurale profunde în capacitatea de inovare.
Investițiile europene cresc, dar România rămâne pe margine
La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile pentru R&D au ajuns la 403,1 miliarde de euro în 2024, în creştere cu 3,6% faţă de 2023 şi cu peste 62% comparativ cu 2014.
Cu toate acestea, intensitatea R&D la nivel european s-a menţinut la aproximativ 2,2% din PIB, semn că avansul este mai degrabă valoric decât structural.
Datele Eurostat arată că sectorul privat asigură cea mai mare parte a finanţării cercetării în Uniunea Europeană, cu 66,5% din total.
Învăţământul superior contribuie cu 21,4%, iar guvernele naţionale cu 10,8%, în timp ce sectorul non-profit privat are o pondere marginală, de doar 1,3%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
