Sentinţa prin care statul român urma să confişte de la Puiu Popoviciu aproape 225 ha de teren şi construcţii din nordul Bucureştiului, inclusiv un mall şi notariatul Ioanei Băsescu, a fost anulată.
Decizia a fost luată pentru că judecătorul care a semnat motivarea sentinţei a făcut-o în timp ce se afla internat la Psihiatrie şi nu mai avea calitatea de magistrat.
Formele de executare ale măsurilor asigurătorii luate prin sentinţa penală atacată au fost anulate.
Magistrații Curții Supreme au decis să trimită cauza în rejudecare la Curtea de Apel București.
“Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpaţii Diaconescu Ştefan, Petrulian Gheorghe, Popoviciu Gabriel-Aurel, Luican Ion Mihai Florin, Alecu Ioan-Niculae, Toader Gabriel Răsvan, Bejenaru Andrei-Mihai, Minea Lizeta, de părţile civile Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, de părţile responsabile civilmente SC Băneasa Rezidential SRL, SC Băneasa Business and Technology Park SA, SC Băneasa Investments SA, precum şi de părţile interesate Ikea România SA, BRD Groupe Societe Generale SA, Carrefour România SA, Unicredit Bank SA, Alpha Bank România SA, NBG Bank Malta Limited, Societe Generale, Unicredit SPA Italia şi Domus-Mex SRL împotriva sentinţei penale nr.267/F din data de 28 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală, în dosarul nr. 4445/2/2016.
Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează formele de executare a măsurilor asigurătorii luate prin sentinţa penală atacată.
Respinge, ca rămase fără obiect, cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin aceeaşi sentinţă.
Respinge, ca nefondate, cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 206/P/2006, pe care le menţine. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2020″.
LuJu scria, pe 22 ianuarie 2020, despre sentinţa dată de Tudoran, de la psihiatrie:
“Judecatorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a motivat Hotararea privind latura civila a dosarului Baneasa la aproape un an de la pronuntarea pe latura penala, cand nu mai detinea calitatea de judecator (fiind iesit la pensie), in timp ce se afla internat intr-un sanatoriu, de unde precizase ca nu este lasat de medici sa faca efort intelectual, subliniind ca nu se simte bine.
De noaptea mintii, motivarea hotararii pronuntate de Ion-Tudoran si redactate in sanatoriu a intrat in Curtea de Apel Bucuresti in noiembrie 2019 (in conditiile in care Ion-Tudoran se pensionase in septembrie 2019) fiind adusa pe un stick de fiul acestuia, care a depus-o la grefa Sectiei I Penale a Curtii.“
Pe de altă parte, Newsweek dezvăluia, pe 26 mai, despre “cazul judecătorului agent imobiliar cu terenurile statului”:
“Acum 20 de ani”, spune sursa citată, “judecătorul deținea o funcție cheie în Guvernul României și semna Hotărâri de Guvern care erau preambulul unor afaceri imobiliare grele cu terenuri ale statului român”.
Pe scurt, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a intrat în câmpul muncii pe 21 noiembrie 1975, la Direcția Drumuri și Poduri Craiova, Secția Utilaj Transport, din Craiova. În 1976, şi-a încetat activitatea, iar până în august 1977 nu mai apare muncind undeva. O lună, în 1977, a fost angajat muncitor necalificat la E.G.C. Craiova.
Patru ani mai târziu, în octombrie 1981, este judecător stagiar, la Judecătoria Giurgiu. 14 ani mai târziu, în 1995, devine judecător la Tribunalul București. La 1 iulie 1998, Ion-Tudoran era devine vicepreşedinte al Curții de Apel București.
Între septembrie 1999 și ianuarie 2001, a fost detașat la UM 02544, care e Direcția Financiară a MApN. Până în 2000, UM 02544 ținea și contabilitatea SIE, în plin Scandal Treptow.
Casa Fundaţiei Treptow a fost întotdeauna proprietatea SIE. Pe actul dintre fundaţie şi SIE, în 19 decembrie 1996, apare antetul MApN, însoţit de denumirea şi UM 02544/B1, Bucureşti, unde lucra Tudoran.
“Pentru a garanta confidentialitatea operatiunilor SIE si a spori confuzia”, mai explică Newsweek, “structura financiară a SIE folosea indicativul UM 02544/B1, în timp ce adevărata structură financiara a MApN se numea, ca şi în prezent, UM 02544”.
Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran arată a fost “numit secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale” pe 28 septembrie 1999, prin “OZU 206/1999”. “OZU” este, în context, “ordin de zi pe unitate”, adică un document militar, nu un OZN.
Zece luni mai târziu, pe 28 iulie 2000, Ion-Tudoran devenea “subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale”, iar pe 12 ianuarie 2001 a fost eliberat din funcție de la UM 02544, prin decizia generalului Vasile Corhăneanu.
