Productivitatea muncii în România, măsurată prin valoarea adăugată brută pe ora lucrată, a înregistrat o creștere importantă, ajungând de la 26% din media Uniunii Europene în 2008 (7,7 euro/oră față de 29,5 euro/oră) la 44% în 2024 (20 euro/oră față de 46 euro/oră), potrivit unei analize realizate de Alpha Bank România.
Un factor-cheie al acestei evoluții a fost creșterea productivității în sectoarele de vârf, care s-au apropiat tot mai mult de frontiera tehnologică.
Datele arată o creștere a productivității în toate cele cinci ramuri analizate între 2008 și 2022, cu cele mai mari avansuri în industria furnizoare de materii prime (de la 3 euro/oră la 9 euro/oră) și serviciile intensive în cunoaștere (de la 9 euro/oră la 25 euro/oră).
Deși ramurile furnizoare de materii prime rămân cele mai puțin productive, acestea au înregistrat o creștere importantă, potrivit analizei Alfa Bank, citată de Ziarul Financiar. Totuși, comparativ cu alte țări din regiune, România este încă în urmă:
- Cehia: 45 euro/oră.
- Ungaria: 17 euro/oră.
- Polonia: 13 euro/oră.
În schimb, serviciile intensive în cunoaștere au devenit cele mai productive din economie, depășind Ungaria și Polonia și apropiindu-se de nivelul din Cehia:
- România: 25 euro/oră.
- Cehia: 29 euro/oră.
- Polonia și Ungaria: 17 euro/oră.
Productivitatea în serviciile neintensive în cunoaștere se situează la 17 euro/oră, aproape de Ungaria (18 euro/oră) și Polonia (16 euro/oră), dar sub Cehia (30 euro/oră).
În industria prelucrătoare, atât în sectoarele cu tehnologie avansată (13 euro/oră), cât și în cele cu tehnologie scăzută (14 euro/oră), România înregistrează cea mai mică productivitate din regiune.
Transformarea structurii economiei românești
În ultimii 15 ani, structura economică a României s-a modificat semnificativ. Ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut de la 21% în 2008 la 33% în 2023, în principal prin scăderea ponderii industriei prelucrătoare cu tehnologie joasă, care a coborât de la 18% la 9%.
„Este cea mai dramatică schimbare din regiune. O transformare similară a avut loc în Cehia, dar la o scară mai mică, unde ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut de la 29% la 31%, iar cea a industriei prelucrătoare cu tehnologie joasă a scăzut de la 14% la 11%. În Ungaria, industria prelucrătoare de tehnologie avansată a câștigat 4 puncte procentuale, în timp ce ramurile furnizoare de materii prime și serviciile neintensive în cunoaștere au scăzut cu câte 2 puncte procentuale. În Polonia, ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut cu 2 puncte procentuale, pe seama unui declin de 3 puncte procentuale în industria prelucrătoare de tehnologie înaltă”, se arată în raportul Alpha Bank.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
