Poveștile despre săruturi stângace, prințese și broscoi fac parte din mitologia culturală de secole, însă o nouă cercetare extinde originile acestui gest mult dincolo de limitele umanității. Un studiu publicat miercuri în Journal of the Human Behavior and Evolution Society susține că primul sărut ar fi avut loc acum între 21,5 și 16,9 milioane de ani – cu mult înainte de apariția speciei Homo sapiens, estimată la 300.000 de ani.
Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea Oxford și autoarea principală a studiului, a declarat pentru ABC News că sărutul este un comportament „adânc înrădăcinat în evoluție”. Cercetarea este prima care analizează sistematic istoria evolutivă a acestui gest, tratat până acum în principal din perspective culturale sau psihologice.
Pentru a evita atribuirea de trăsături umane animalelor, echipa a stabilit o definiție neutră a sărutului: „o interacțiune non-agresivă, între membri ai aceleiași specii, implicând contact oral-oral cu mișcări ale buzelor sau părților bucale, fără transfer de hrană.” Această formulă a fost aplicată în analiza comportamentelor observate la maimuțe și alte primate.
Prin combinarea datelor despre sărutul la primatele moderne cu metode filogenetice, cercetătorii au reconstruit evoluția acestui comportament și au concluzionat că smooching-ul a apărut la strămoșii marilor maimuțe actuale. Studiul sugerează chiar că și neanderthalienii se sărutau și că, în epocile în care au coexistat, Homo sapiens și neanderthalienii ar fi putut schimba mai mult decât gene: și-ar fi împărtășit și saliva.
„Știm că oamenii și neanderthalienii se încrucișau și că datele genetice indică transfer de microbi orali între ei. Dacă ambele specii obișnuiau să se sărute, atunci este plauzibil că se sărutau unul cu celălalt”, explică Brindle, numind această ipoteză „o perspectivă mai romantică asupra relațiilor dintre oameni și neanderthalieni”.
CITEȘTE ȘI – Doar două țigări pe zi cresc cu 50% riscul de boli de inimă, arată un nou studiu
Cercetarea mai arată că sărutul are un „semnal filogenetic puternic” în rândul maimuțelor și primatelor afro-eurasiatice, ceea ce înseamnă că este un comportament moștenit de la un strămoș comun. Faptul că oamenii, bonobii și cimpanzeii se sărută susține această idee.
Deși rolul exact al sărutului în evoluția speciilor rămâne neclar, autorii subliniază că acest gest nu este exclusiv uman. Observații recente arată că și urșii polari prezintă comportamente asemănătoare. „Rezultatele noastre ne plasează în mijlocul lumii animale, nu deasupra ei”, afirmă Brindle.
Descoperirea nu doar rescrie originea unui gest încărcat de simbolism cultural, ci pune sub reflector legăturile biologice profunde pe care omul le împarte cu alte specii și cu propriul trecut evolutiv.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
