13.6 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

UDMR cere aplicarea rezoluției de la Alba Iulia, din anul 1918. Care este pericolul pentru România

UDMR a depus în Parlamentul României, la începutul lunii decembrie 2018, un proiect pentru ”transpunerea în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”.

”UDMR consideră că, în Anul Centenar, a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în Rezoluţia adoptată la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Democraţia se bazează pe statul de drept, iar democraţia românească poate fi împlinită numai dacă prevederile Rezoluţiei de la Alba Iulia se implementează în legislaţia română”, precizează inițiatorii acestui act normativ.

UDMR a susținut, în motivarea inițiativei sale legislative, că Subpunctul 1 al punctului III, din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, prevedea următoarele: ”Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

Proiectul legislativ elaborat de UDMR menționează posibilitatea înfiinţării unor regiuni „de dezvoltare” separate, care ar putea obţine „un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă”.

Amintim că un document similar, Statutul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, fusese depus în Parlamentul României, anul trecut, de deputatul UDMR Kulcsar Terzsa Jozsef.

Pe de altă parte, în ianuarie 2018, UDMR a semnat o declarație comună, alături de Partidul Civic Maghiar (PCM) și de Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), în care solicita autorităților de la București modificarea Constituţiei României, astfel încât să devină posibilă recunoașterea a trei tipuri de autonomie – teritorială, locală şi culturală.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă