16.7 C
București
marți, 28 septembrie 2021

Registrul rudelor securiste, criticat pe toată linia

Un proiect de lege a fost deja depus la Senat de ministrul economiei, Claudiu Năsui, vâzând completarea Ordonanței de urgență privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Potrivit proiectului lui Năsui, orice cetățean român, precum și presă scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvemamentale legal constitute, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistenia calității de lucrător al Securității a rudelor de până la gradul al Ill-lea ale președintelui, oricărui deputat, senator sau europarlamentar, membru al Guvemului, precum și ale Avocatului Poporului și primarilor.

Instituția care ar trebui să înființeze registrul, potrivit proiectului, ar fi Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care ar trebui să îl publice pe pagina proprie. Registrul public permite interogarea după nume, și, dacă este cazul, și după funcția sau demnitatea pe care o ocupă sau au ocupat-o persoana și legătură de rudenie de până la gradul al Ill-lea cu persoanele care ocupă sau au ocupat demnitățile sau funcțiile respective.

Claudiu Năsui a făcut anunțul privind apariția acestui registru la momentul dezbaterii moțiunii simple împotriva sa din plenul Senatului. El a criticat opoziția care l-a acuzat că tatăl său a fost securist. La acel moment, Năsui a prezentat sentințele de condamnare ale tatălui său și a bunicii sale, în timpul regimului comunist.

Ulterior, deputatul USR a spus că proiectul nu pedepsește pe nimeni și nu conține nicio sancțiune, ci doar face transparentă legătura de rudenie, dacă există, între politicieni și foști lucrători ai Securității comuniste. „Să știi adevărul despre oamenii care conduc statul român nu e o sancțiune, ci un drept la informare”, a completat Năsui. El a adăugat că rudele apar chiar și în declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor. „Asta pe cadrul legal existent acum. Asta înseamnă că inclusiv statul român actual consideră că rudele sunt relevante pentru informarea oamenilor”, a adăugat ministrul.

În privința criticilor că ar fi un registru prea mare, dacă mergem până la rudele de gradul 3, el a spus că nu s-ar face un registru cu toate rudele lucrătorilor Securității comuniste. Registrul ar conține doar acele rude care au ajuns în funcții politice importante în stat. „Orice comparație cu hăituirea persoanelor cu origini sociale nesănătoase, făcută de comuniști prin Securitate este total nepotrivită. Comuniștii au confiscat averi, au închis oameni, au torturat oameni și au omorât oameni din motive politice. Prin comparație, acest proiect nu se referă decât la rudele celor care au ales să ocupe funcții în stat din care pot face legi și avea o influență masivă în viața noastră. În plus, ei nu ar avea nicio interdicție juridică pentru a ocupa acele funcții. Doar am ști și noi de ei,” a mai adaugat Năsui. 

Transparentizare

O parte dintre critici au venit însă chiar de la colegii de alianță. Preşedintele executiv PLUS, europarlamentarul Dragoş Tudorache, susține că soluţia pentru transparentizare nu o reprezintă noi proiecte legislative sau crearea de registre, ci investiţia în CNSAS, astfel încât „arhiva Securităţii să fie scoasă la lumină”.

„Soluţia nu stă în noi proiecte legislative şi nici în crearea de registre. Avem un CNSAS, pe care însă l-am subfinanţat constant, în ideea că prea multe rezultate nu e bine să aibă. Ei bine, cel mai rapid drum către transparenţa trecutului Securităţii este prin investiţia în CNSAS. Trebuie să le oferim buget şi sprijin pentru ca arhiva Securităţii să fie scoasă la lumină. Toată. Nu cred că există în acele dosare secrete de stat care să mai afecteze România după 30 de ani. Poate că există informaţii care afectează anumite persoane sau destine, dar ele nu trebuie să mai fie secrete. Securitatea e parte a istoriei noastre şi doar transparenţa totală, accesul deplin la dosare şi publicarea tuturor informaţiilor vor închide această rană”, a susținut Tudorache. 

El a mai spus că este momentul „să nu mai ezităm” şi să trecem la transparentizarea completă a istoriei noastre recente. „Nu avem nimic de ascuns, nu avem de cine să ne ferim şi adevărul trebuie să ne elibereze. Ai fost parte a aparatului de represiune, ai participat în acţiunile regimului… ei bine, aceste lucruri nu trebuie ascunse. Judecata propriu-zisă o va face publicul, dacă îţi doreşti să candidezi şi să fii parte a politicii de astăzi sau dacă vrei să influenţezi public societatea românească”, a mai spus liderul PLUS.

„Nu vreau să facem vânători de vrăjitoare şi nici să pedepsim rudele cuiva pentru vina altcuiva. Nu vreau să alergăm pe nimeni pe stradă pentru că tatăl, unchiul sau mătuşa au greşit în trecut. Dar trebuie să ştim, ca apoi să decidem în cine avem încredere şi în cine nu”. DRAGOȘ TUDORACHE, PREȘEDINTE EXECUTIV PLUS

Critici și de la CNSAS

După apariția ideii, și istoricul Mădălin Hodor (CNSAS) a ironizat ideea. „Nu este nevoie sa înființati un . Există deja. Din anul 2000. Se numeste Monitorul Oficial al României, partea a III-a. Acolo, CNSAS publică sentințele definitive care stabilesc calitatea de <lucrător al Securitatii> pentru acei ofițeri de securitate care au încălcat drepturile si libertățile fundamentale ale omului. Numele sunt publice”, a spus Hodor, care a adus mai multe critici proiectului lui Năsui. „Domnul Nasui ne dă oportunitatea de vis să ne transformăm în Securitate. Că tot avem arhiva ei”, a adăugat el ulterior, spunând că registrul va aduce încălcări ale drepturilor omului.

Hodor a mai spus că investiția în CNSAS este importantă, dar că nu numai bugetul este problema, ci legea. „Și ea trebuie modificată în multe aspecte. Dar nu cu registre și alte aberații. Nu deconspiram Securitatea cu metodele Securității. Dacă aveți un CNSAS cu rezultate slabe este în primul rând pentru că avem o lege proastă sau mai bine zis una care trebuie îmbunătățită”, a mai arătat Hodor. 

Ultima oră
Pe aceeași temă