În comuna ieșeană Moșna, primarul Georgel Popa va avea un salariu de 11.875 de lei brut. El și-a mărit retribuția la maximum permis de lege pentru categoria 5.000-10.000 de locuitori.
Și aceasta pentru că, pe hârtie, comuna are 6.738 de locuitori, dar în realitate nu sunt mai mult 2.000 (1.800 potrivit recensământului din 2011). Însă, în comună și-au făcut buletine peste 4.200 de cetățeni basarabeni. Primarii comunelor care au mai puțin de 3.000 de locuitori încasează cu 1.900 de lei mai puțin, comparativ cu categoria în care s-a încadrat primarul. În salariu este inclus și sporul de 25% pentru desfășurarea de proiecte europene. „Avem în derulare un proiect european de 300.000 de euro pentru repararea unei grădinițe”, a explicat primarul, potrivit presei locale.
Viceprimarul are 5.800 de lei, iar secretarul comunei primește 5.075 de lei. Un consilier obișnuit din primărie are salariul de 3.165 lei, iar un consilier-bibliotecar primește 4.000 de lei lunar. Cu tot cu primar și viceprimar, Primăria Moșna are 20 de angajați. Încasările anuale ale Primăriei Moșna sunt de aproximativ 200.000 de lei pe an, economia comunei fiind compusă dintr-un bar și trei magazine. Numai pentru salariul primarului este nevoie de 142.000 de lei anual. Bugetul primăriei este de 1,2 milioane de anual, diferența fiind suportată de la bugetul central.
Ce proiecte abandonează primarii
Angajații Primăriei Bătrâni, una dintre cele mai sărace din Prahova, și-au majorat și ei lefurile. Primarul va avea un salariu brut de 7.600 lei, viceprimarul și secretarul vor avea 5.700 de lei, iar consilierul personal al edilului 5.200 de lei. Fiecare referent sau inspector va câștiga între 3.500 și 3.800 de lei.
De creșteri substanțiale ale veniturilor vor beneficia și polițiștii locali (2.622 de lei), paznicul (2.880 de lei) și îngrijitorul (2.755 de lei). Între timp, locuitorii din comună reclamă faptul că multe ulițe nu sunt nici măcar pietruite, numeroase zone neavând acces la utilități precum apă, canalizare sau gaze.
În comuna Secu, din județul Dolj, nu prea mai sunt bani pentru proiecte, după cum o spune chiar viceprimarul Viorel Țârei. ”Actualului primar i s-a aprobat proiectul de alimentare cu apă şi este în curs de aprobare şi proiectul pentru asfaltarea drumului de exploataţie. Bugetul arată foarte rău, deci ne catalogăm ca unitate săracă”, a enumerat viceprimarul. Cu toate acestea, pentru măriri de salarii în primărie s-au găsit bani: „Eu am avut 26 de milioane şi am 30 de milioane, plus 700.000 în bani vechi. Al primarului era cu două milioane şi ceva mai mare decât mine, cred că are cu șase mai mult. Problema este că noi nu avem bani nici să plătim aceste salarii”, a calculat viceprimarul.
De drumuri asfaltate, canalizare şi iluminat public ar avea nevoie şi locuitorii din comuna Mălureni, judeţul Argeş.
Primarul Adrian Cristescu a fost, pe rând, şofer al microbuzului şcolar, consilier local şi viceprimar. După unele ezitări, până la urmă, a majorat salariile, dar nu până la pragul maxim, pentru că i-a fost ruşine de sărăcia comunei. „4.576 (salariul primarului – n.r). Am șase superiori care ia 2.800. Am trei principali, care iau 2.500. Am asistenţi doi, cu 2.200, am şoferi – trei. Referentul superior are 2.500, şoferi am trei, ia 1.655. Guard, adică femeia de serviciu, 1.613. Secretar – 3.653, referent cultură – 1.732 şi 2.102 – bibliotecar”, a explicat edilul.
Și-au trecut leafa pe bilețel
Primarul comunei Giera (Timiș), Radu Vicol, a propus ca fiecare angajat al administrației locale să se autoevalueze. El și-a chemat subordonații și a împărțit bilețele, cerându-le să-și treacă cu toții numele și leafa pe care și-ar dori-o pe hârtiuța primită. Le-a centralizat și a constatat uimit că nici unul dintre subordonații săi ”nu a sărit calul”. Adică, salariații au cerut majorări între 10 și 15%. Primarul a decis să înainteze Consiliului Local acest centralizator pe motiv că „oamenii din primărie au dovedit mult bun-simț și responsabilitate, fiecare punând în balanță cât muncește și cât ar dori să câștige”.
