Efectuarea urmăririi penale faţă de un judecător sau procuror pentru infracţiuni săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după caz, prevede un amendament adoptat, ieri, în prima parte a zilei, de Comisia specială pentru legile Justiţiei. Propunerea a fost făcută de UNJR și AMR, fiind însușită ca amendament de ALDE și USR (doar parlamentarii au dreptul să depună amendamente). În prezent, CSM își dă avizul doar pentru percheziție, reținere și arestare preventivă. Peste câteva ore, după ce articolul a fost contestat în mediul online, atât USR cât și ALDE au anunțat că nu mai susțin amendamentul. Reprezentantul USR, Stelian Ion, a dat vina pe faptul că dezbaterile s-au desfășurat în viteză, producând erori. ”În spaţiul public deja s-a iscat o discuţie întreagă pe această chestiune. Am fost acuzaţi că am votat cot la cot cu ALDE, probabil şi dumnealor sunt la fel acuzaţi că au votat cot la cot cu noi. Ideea este că acest amendament – şi v-am rugat la un moment dat să mergeţi mai uşor cu votul şi să dăm şi noi paginile într-un ritm normal, pentru că mai sunt scăpări – e vorba aici de un fel de imunitate a judecătorilor, care poate comporta o discuţie”, a declarat Stelian Ion.
A urmat o brambureală procedurală. Președintele Comisiei, Florin Iordache (PSD) a anunțat că, dacă niciun parlamentar nu va susține amendamentul, acesta dispare, și nu va fi inclus nici măcar la amendamente respinse. Amedamentul a fost tăiat din tabelul de lucru pe care îl au în față parlamentarii.
Discuțiile au avut loc în timpul dezbaterilor pentru modificarea legii privind organizarea CSM (317/2004) , acest amendament fiind adăugat, inițial, prevederilor în vigoare, conform cărora secţia pentru judecători a CSM încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători şi magistraţi-asistenţi. De asemenea, secţia pentru procurori a CSM încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.
Cum pot fi cercetați magistrații
Potrivit unul alt amendament, doar Inspecţia Judiciară poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui judecător, procuror sau magistrat-asistent, fiind eliminaţi din această procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). ”Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de comisia specială. Modificarea a fost propusă de CSM şi însuşită sub formă de amendament legislativ de USR şi ALDE. Legislația în vigoare prevede că în cazul judecătorilor acțiunea disciplinară se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele ÎCCJ. În cazul procurorilor, acțiunea disciplinară se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general.
Parlamentarii au discutat și modul de organizare al Inspecției Judiciare. PSD a renunțat la un amendament potrivit căruia Inspecția Judiciară urma să fie o instuție autonomă, condusă de un Consiliu de Integritate. A fost păstrată definiția din legea actuală potrivit căreia Inspecția Judiciară este structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef judecător, numit prin concurs organizat de CSM.
PNL și USR au criticat faptul că legea oferă puteri sporite inspectorilor șefi, de exemplu repartizarea ”echilibrată” a acțiunilor disciplinare, renunțându-se la repartizarea aleatorie. ”Se va finaliza cu un raport, raportul va fi trimis la un director, inspectorul șef va putea să confirme sau să infirme raportul și va putea să propuna revocarea din funcție inclusiv a procurorilor de rang înalt. Ce rol mai are CSM?”, a comentat Stelian Ion (USR).
Președintele CSM, un judecător
Parlamentarii din comisie au adoptat, ieri, un amendament potrivit căruia
preşedintele secţiei de judecători a Consiliului este de drept preşedintele CSM. Modificarea implică faptul că preşedintele CSM nu va mai putea fi un procuror.
Președintele secției de jduecători și al CSM este ales pentru un an de către o adunare electivă din care fac parte judecătorii aleşi în cadrul CSM, membrii de drept, preşedintele ICCJ, ministrul Justiţiei, membrii desemnaţi, dar și cei doi reprezentanţi ai societăţii civile. Acelaşi articol prevede că preşedintele secţiei pentru procurori este de drept vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Amendamentul a fost adoptat cu voturile PSD, ALDE şi UDMR, iar PNL şi USR s-au abţinut.
Reglementarea în vigoare prevede că ”preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia”.
Dezbateri în viteză
Comitetul liderilor de grup a decis, la propunerea PSD, să introducă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor de astăzi două legi ale Justiţiei – privind organizarea judiciară (304/2004) şi privind funcţionarea CSM (317/2004) – pentru dezbatere şi vot final. Anterior dezbaterii celor două acte normative, va fi supus votului plenului modificarea propusă de Florin Iordache la regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel încât, în plen, după epuizarea timpului alocat dezbaterilor, amendamentele admise se supun votului la pachet, iar cele respinse doar în unele cazuri. PSD vrea ca noul Regulament să fie publicat rapid în Monitorul Oficial, pentru a fi aplicat în cazul celor două legi care vizează justiția. Legea privind statutul magistraților (303/2004) a fost votată luni de Camera Deputaților și va fi discutată de Senat în procedură de urgență.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, ieri, că sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) privind legile justiţiei este una dintre variantele luate în calcul.
