16 C
București
luni, 20 septembrie 2021

Când o țară nu e încă stat: Kosovo ajută unirea Basarabiei cu România

 La fel de bine a fi român azi înseamnă de fapt să fii cât mai fruntaș bănățean, mintos ardelean, sensibil bucovinean, mucalit moroșan, ”uns cu toate alifiile” bucureștean, ”io mi-s mândru” clujean, șef oltean, duios și glumeț moldovean, dar și greu încercat basarabean.

Dacă până acum pe ziduri, pe parapeți, pe panouri goale, pe tricouri și pe bannere uninoștii au scris că Basarabia e România, în speranța că urma cizmei sovietice, care a stat aproape 50 de ani pe grumazul basarabeanului, va fi ștearsă cât mai rapid și românul din stânga Prutului se va trezi și va cere să i se facă dreptate, este cazul ca politicienii și elitele din dreapta Prutului să reafirme și să întărească mai ales practic că România e Basarabia precum România e Dobrogea, România e Muntenia, România e Oltenia, România e Crișana etc.

Altfel, declarația adoptată de Parlamentul României în 27 martie 2018, la aniversarea de 100 de ani a unirii primei provincii românești cu Regatul României, rămâne doar o simplă declarație politică, ca multe altele, când politicianul român se sătură și el să dea numai circ și pâine, și oferă o mică speranță națiunii.

”Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018 declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.”, declaraţie ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018.”

CJUE dă soluția aducerii Basarabiei acasă

În 2014, Republica Moldova a încheiat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, România fiind primul stat-membru UE care l-a ratificat. 

Victoria lui Igor Dodon din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, în 2016, a reprezentat revenirea moldovenismului ca ideologie politică de stat și o înghețare a relațiilor politice și culturale cu România, în favoarea unei noi apropieri de Federația Rusă.

Pe parcursul mandatului său, Dodon a promovat inițiative precum introducerea în curriculumul școlar a disciplinelor ,,limba moldovenească’’ și ,,Istoria Moldovei’’.

În 2013, Curtea Constituțională a decis de facto că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, așa cum este scris și în Declarația de Independență.

În ciuda încecărilor lui Dodon de a orienta țara politic și economic spre Federația Rusă, România reprezintă și astăzi cel mai important partener comercial al Republicii Moldova.

La alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2020, Maia Sandu a reușit să obțină revanșa și să îl învingă pe Igor Dodon, obținând un scor de 57.72%.

Klaus Iohannis a fost astfel, în mod firesc, primul șef de stat care a felicitat-o și vizitat-o  pe Maia Sandu pentru câștigarea alegerilor, reafirmând sprijinul pentru integrarea celuilalt stat românesc în Uniunea Europeană.

Chiar dacă un stat înseamnă o entitate politică și juridică a dreptului internațional definită prin granițe, constituție și suveranitate, o decizie recentă a Curții de Justiție a UE aduce o altă interpretare noțiunii de ”țară” și poate crea un precedent folositor pentru cele două state românești care istoric, literar, cultural sunt, fără echivoc, o singură țară, cu o singură națiune.

Astfel, Comisia Europeană a decis să permită guvernului din Kosovo să participe la activitățile așa-numitului BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications). Comisia tratează astfel Kosovo ca pe o „terță țară” (third country, conform Articolului 35(2) al regulamentului 2018/1971). Madridul argumenta însă că „terță țară” echivalează cu „stat terț” și că asta este inacceptabil, Spania nerecunoscând Kosovo. La fel, nici România nu recunoaște Kosovo ca stat independent.
Curtea Europeană a decis însă că acesta nu este cazul, întrucât „comunitatea internațională nu e compusă doar din state”. Asta înseamnă că o țară nu e totuna cu un stat. Astfel, România și Republica Moldova pot acționa împreună într-un organism ca cel de mai sus ca o singură entitate politică internațională: ca țară în numele a două state.
 Sigur, cu puțin curaj politic și știind cât a contat în istoria noastră politica faptului împlinit am mai parcurge o etapă spre realizarea unirii celor două state separate vremelnic de odiosul pact Ribbentrop-Molotov din 1939.
Astfel, am putea asista la un paradox rar întâlnit al dreptului internațional: deși România nu recunoaște independența și suveranitatea Kosovo, deci practic nu-l recunoaște ca stat internațional, conform deciziei CJUE, menționată mai sus, care afirmă că provincia Kosovo se poate manifesta în plan politic internațional ca țară, așa ar putea acționa România și Republica Moldova ca o singură țară, reprezentând două state, în organisme internaționale ca BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications). Precedentul există în sport și ne ajută: Coreea de Nord și Coreea de Sud au făcut echipă comună de hochei pe gheaţă feminin la PyeongChang, la ultima olimpiadă de iarnă din 2018.

 

Ultima oră
Pe aceeași temă