Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativă pentru desecretizarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia. Proiectul, semnat și de deputatul PSD Mircea Drăghici, este propus pentru a fi aprobat în procedură de urgență, ceea ce presupune scurtarea unor termene. Din informațiile prezentate până acum în spațiul public, SRI a semnat, în trecut, 65 de protocoale cu diferite instituții ale statului. Prin acest proiect de lege, efectele acestor protocoale vor fi anulate, iar cei afectați se vor putea adresa instanțelor.
Astfel, proiectul prevede declasificarea hotărârii CSAT 17/2005, dar și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate având ca temei această hotărâre.
Ce prevede proiectul de lege
Această declasificare ar urma să se facă prin derogare de la prevederile Legii privind protecția informațiilor clasificate (182/2002). Proiectul prevede că, la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”. Mai mult, protocoalele ”nu mai produc efecte de orice natură începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Documentele vor fi centralizate de Comisia parlamentară pentru controlul SRI și pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se va exercita la cerere și constă în studierea nemijlocită și eliberarea de copii de pe acestea. Informațiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informație de interes public.
Potrivit proiectului, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de aceste documente au posibilitatea, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor competente ”pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”.
Argumentele inițiatorilor
Inițiatorii susțin în expunerea de motive a proiectului legislativ că Parlamentul are dreptul constituţional de a examina şi de a se informa asupra problemelor sociale care pot intra pe agenda sa legislativă, printre acestea numărându-se şi încheierea protocoalelor secrete dintre SRI şi DNA. Liderii coaliţiei de guvernare spun că ”este inadmisibil să se încheie protocoale secrete prin care se stabilesc măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de Procedură Penală”. Ei susțin că independenţa magistraţilor este una dintre valorile esenţiale în sistemul judiciar, iar Parlamentul are dreptul să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă.
„Una dintre valorile esenţiale ale sistemului judiciar este independenţa judecătorilor şi procurorilor, Parlamentul fiind îndreptăţit să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă. Protocolul secret între SRI şi DNA, precum şi alte asemenea protocoale încheiate de SRI cu CSM, Curţi de Apel, Parchete încalcă grav independenţa judecătorilor şi procurorilor. Întărirea şi respectarea independenţei magistraţilor reprezintă o problemă de politică penală, iar Parlamentul, ca reprezentant suprem al naţiunii, este îndreptăţit să cunoască modul în care se aplică această independenţă”, se mai arată în expunerea de motive.
De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea spun că protocoalele secrete au dus la crearea unor abuzuri grave, iar nu puţini cetăţeni au fost condamnaţi penal pe baza acestor înţelegeri, fără a avea parte de un proces echitabil.
Explicațiile date de Băsescu și Tăriceanu
În 2005, când a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT, iar vicepreședinte, în calitate de prim-ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.
Pe 30 martie anul acesta, Traian Băsescu afirma că prin Hotărârea 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI. Ulterior, într-o intervenție la B1, fostul șef al statului a dezvăluit din conținutul hotărârii, susținând că, „dacă mă forțez, dintr-o dată îmi aduc aminte“. „La articolul 2 parcă spunea ca Ministerul Finanţelor Publice să continue să amplifice măsurile ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legii. Şi la punctul 3 spune aşa: «Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie, împreună cu structurile de informaţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor să stabilească priorităţi şi să identifice mecanisme adecvate de luptă împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor». Când mă forţez, dintr-o dată îmi aduc aminte. Nu citesc din ea, am o memorie formidabilă”, a afirmat fostul președinte.
În schimb, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și vicepremier CSAT, că documentele nu au fost discutate în CSAT. Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie „scoase la lumină“.
65 de protocoale semnate de SRI
În luna octombrie 2017, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, declara că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi diverse instituţii ale statului, dar membrii comisiei nu au apucat să verifice în ce măsură respectivele protocoale respectă legislaţia existentă.
Totodată, nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate protocoale pentru protejarea datelor. Asta după ce cu câteva luni înainte Eduard Hellvig, şeful SRI, anunţa că a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii. De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, a precizat că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.
Pe 30 martie, SRI a desecretizat un prim document – un protocol încheiat în 2009 de SRI și Parchetul General. Documentul datează din aprilie 2009, fiind semnat procurorul Tiberiu Nițu, care ocupa funcția de prim-adjunct al procurorului general al României, și de generalul Florian Coldea, care ocupa funcția de prim-adjunct al directorului SRI. Documentul este aprobat de Laura Codruța Kövesi, care ocupa funcția de procuror general al României, și de George Maior, care era atunci director SRI.
Pe 19 iunie a fost declasificat și protocolul încheiat în 2009 de SRI cu Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit documentului, protocolul este semnat de George Maior (SRI), Laura Codruţa Kövesi (PG) şi Nicolae Popa (ICCJ). Ulterior, Nicolae Popa, șef al ICCJ la acea dată, a susținut că el nu a semnat documentul.
